19 definiții pentru țelină (pământ)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚÉLINĂ2, țelini, s. f. 1. Pământ care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat; pârloagă. 2. Pășune, fâneață (naturală sau semănată). – Din bg., sb. celina.

țelină2 sf [At: (a. 1563) DERS / V: (reg) ~lenă, țelnă, țeri~, țal~ / Pl: ~ni, (îrg) ~ne / E: vsl цѣлѣна] 1 Teren care nu a fost lucrat niciodată 2 Teren care a fost lăsat multă vreme nelucrat, neîngrijit Si: (reg) cățea (23), (îrg) ogor, paragină1, rât2, (Ban) țarină1 (20). 3 (Îlav) În ~ Necultivat. 4 (Îal) Părăginit. 5 (Îe) A sparge (sau a tăia, a strica, a desfunda) ~na A desțeleni. 6 (Reg) Pământ, cât se poate lua o dată cu hârlețul. 7 (Rar) Cantitate de pământ. 8 (Reg) Teren arabil lăsat nelucrat și necultivat timp de unul sau mai mulți ani în scopul refacerii fertilității solului Si: ogor, pârloagă. 9 (Reg) Loc pe care crește iarba pentru fân Si: fâneață. 10 (Reg) Loc de pe care s-a cosit fânul. 11 (Reg) Loc într-o pădure de pe care s-au tăiat copacii Si: curătur (2). 12 (Reg) Pășune. 13 (Reg; prc) Iarbă. 14 (Îrg) Pământ desțelenit de curând, arat și semănat după ce a stat mai multă vreme nelucrat Si: ogor. 15 (Buc) Ogor semănat cu in.

ȚÉLINĂ2, țelini, s. f. 1. Pământ care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat; pârloagă. 2. Pășune, fâneață (naturală sau semănată). – Din bg., scr. celina.

ȚÉLINĂ1, țeline și țelini, s. f. Pămînt nearat sau lăsat mulți ani nelucrat; pîrloagă. Boii mei, cînd aud doină, Ară țelină și moină. NEGRUZZI, S. II 26. Munca a desfundat pămînturile, a scos buturugile, a rupt țelinile, cu un cuvînt, a dat valoare și preț pămîntului. I. IONESCU, P. 207. Uite, mergem să arăm, Țelina să despicăm, Că avem să semănăm. TEODORESCU, P. P. 484. ◊ Expr. (Despre pămînt) A rămîne în țelină = a rămîne nelucrat. Opri fierul plugului în pămîntul rămas în țelină, acoperit cu iarbă săracă. DUMITRIU, N. 146. ♦ Pășune, fîneață. Dă de o poiană cu o țelină frumoasă, în a cărei margine se afla un izvor. BOTA, P. 30.

ȚÉLINĂ2 ~i f. Suprafață de pământ special necultivat un timp îndelungat; pârloagă. A valorifica ~a.A răsturna ~a a desțelini. [G.-D. țelinii] /<bulg., țelina, sb. cjelina

țelină f. pământ ce n’a fost încă lucrat. [Bulg. ȚELINĂ].

2) țélină f., pl. ĭ (bg. rus. cĭeliná). Pămînt nelucrat încă. V. pîrloagă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țélină2 (pământ nelucrat) (reg.) s. f., g.-d. art. țélinii; pl. țélini

țélină (pământ nelucrat, pășune) s. f., g.-d. art. țélinii; pl. țélini


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚELINĂ s. paragină, pîrloagă, (pop.) părăgineală, (înv. și reg.) ogor, (reg.) hat, părăginitură. (Pămîntul a ajuns o ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țélină (-ni), s. f. – Pîrloagă, ogor necultivat. – Var. țălină. Sl. celi(z)na (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 432; Conev 41), cf. bg., slov. celina, sb. cjelina.Der. țelinos, adj. (deșert, sălbatic).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țélină, s.f. – v. țălină („pământ nelucrat”).

Intrare: țelină (pământ)
țelină2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țelină
  • țelina
plural
  • țelini
  • țelinile
genitiv-dativ singular
  • țelini
  • țelinii
plural
  • țelini
  • țelinilor
vocativ singular
plural
țelină1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țelină
  • țelina
plural
  • țeline
  • țelinele
genitiv-dativ singular
  • țeline
  • țelinei
plural
  • țeline
  • țelinelor
vocativ singular
plural

țelină (pământ)

  • 1. Pământ care nu s-a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: paragină pârloagă diminutive: țelinioară attach_file 3 exemple
    exemple
    • Boii mei, cînd aud doină, Ară țelină și moină. NEGRUZZI, S. II 26.
      surse: DLRLC
    • Munca a desfundat pămînturile, a scos buturugile, a rupt țelinile, cu un cuvînt, a dat valoare și preț pămîntului. I. IONESCU, P. 207.
      surse: DLRLC
    • Uite, mergem să arăm, Țelina să despicăm, Că avem să semănăm. TEODORESCU, P. P. 484.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (Despre pământ) A rămâne în țelină = a rămâne nelucrat.
      exemple
      • Opri fierul plugului în pămîntul rămas în țelină, acoperit cu iarbă săracă. DUMITRIU, N. 146.
        surse: DLRLC
  • 2. Fâneață (naturală sau semănată).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fâneață pășune attach_file un exemplu
    exemple
    • Dă de o poiană cu o țelină frumoasă, în a cărei margine se afla un izvor. BOTA, P. 30.
      surse: DLRLC

etimologie: