10 definiții pentru țarigrădean (persoană) țărigrădean


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚARIGRĂDEÁN, -Ă, țarigrădeni, -e, adj., s. m. (Înv.) 1. Adj. Care aparține Țarigradului, privitor la Țarigrad, originar din Țarigrad. 2. S. m. Locuitor al Țarigradului. [Var.: țărigrădeán, -ă adj., s. m.] – Țarigrad (n. pr.) + suf. -ean.

țarigrădean, ~ă [At: GAVRIL, NIF., 115 / V: țăr~, țali~, țăli~ / Pl: ~eni, ~ene / E: Țarigrad + -ean] (Înv) 1 smf Persoană care făcea parte din populația Țarigradului. 2 smf Persoană originară din Țarigrad. 3 a Care aparține Țarigradului. 4 a Privitor la Țarigrad. 5 a Originar din Țarigrad.

ȚARIGRĂDEÁN, -Ă, țarigrădeni, -e, adj., s. m. (Înv.) 1. Care aparține Țarigradului, privitor la Țarigrad, originar din Țarigrad. 2. S. m. Locuitor al Țarigradului. [Var.: țărigrădeán, -ă adj., s. m.] – Țarigrad (n. pr. = Constantinopol) + suf. -ean.

ȚARIGRĂDEÁN1, țarigrădeni, s. m. (Învechit și arhaizant) Locuitor al Țarigradului.

ȚĂRIGRĂDEÁN, -Ă adj., s. m. v. țarigrădean.

țăligrădean, ~ă smf vz țarigrădean

țărigrădean, ~ă smf, a vz țarigrădean

ȚĂRIGRĂDEÁN, -Ă, adj., s. m. v. țarigrădean.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țarigrădeán (-ri-gră-) adj. m., s. m., pl. țarigrădéni; adj. f. țarigrădeánă, pl. țarigrădéne

țarigrădeán adj. m., s. m. (sil. -gră-), pl. țarigrădéni; f. sg. țarigrădeánă, pl. țarigrădéne

Intrare: țarigrădean (persoană)
țarigrădean1 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: ța-ri-gră-dean info
substantiv masculin (M20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țarigrădean
  • țarigrădeanul
  • țarigrădeanu‑
plural
  • țarigrădeni
  • țarigrădenii
genitiv-dativ singular
  • țarigrădean
  • țarigrădeanului
plural
  • țarigrădeni
  • țarigrădenilor
vocativ singular
plural
țărigrădean1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țărigrădean
  • țărigrădeanul
  • țărigrădeanu‑
plural
  • țărigrădeni
  • țărigrădenii
genitiv-dativ singular
  • țărigrădean
  • țărigrădeanului
plural
  • țărigrădeni
  • țărigrădenilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

țarigrădean (persoană) țarigrădeană țărigrădean țărigrădeană

  • 1. Locuitor al Țarigradului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • comentariu Forma de substantiv feminin, neconsemnată de dicționare, a fost adăugată prin analogie cu alte feminine din această categorie.
    surse: dexonline

etimologie: