5 definiții pentru țărcădău
Explicative DEX
țărcădău sn [At: STOIAN, PĂST. 49 / V: țer~, țâr~ (Pl: ~daie) / Pl: ~daie / E: țarc cf țărcălău2] (Reg) 1 Țarc (1) pentru înțărcat mieii. 2 Țarc (1) unde sunt închise oile sterpe. 3 Deschizătură prin care ies oile la muls. 4 (Îf țercădău) Colibă unde stau ciobanii. 5 (Pan) Cușcă (1). 6 (Îf țârcădău) Corlată care se pune deasupra loitrelor pentru căratul păioaselor Si: (reg) țărcălău (4).
țărcădăŭ n., pl. ăĭe (ung. Cp. cu țarc). Munt. est. Țarc de înțărcat mĭeiĭ (GrS. 6, 49 și 53).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țârcădău sn vz țărcădău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țercădău sn vz țărcădău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
țărcădău, țărcădaie, s.n. (reg.) 1. țarc pentru mieii de înțărcat. 2. colibă de ciobani. 3. cușcă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țărcădău
țărcădău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țârcădău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țercădău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țărcădău, țărcădaiesubstantiv neutru
regional
-
-
- 3. Deschizătură prin care ies oile la muls. MDA2
- 4. (În forma țercădău) Colibă unde stau ciobanii. MDA2
- 5. Cușcă. MDA2sinonime: cușcă
- 6. (În forma țârcădău) Corlată care se pune deasupra loitrelor pentru căratul păioaselor. MDA2sinonime: țărcălău
etimologie:
- țarc MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.