8 definiții pentru șucheat șuchiat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘUCHEÁT, -Ă, șucheați, -te, adj. (Reg.) Deșucheat. – Din magh. süket.

ȘUCHEÁT, -Ă, șucheați, -te, adj. (Reg.) Deșucheat. – Din magh. süket.

șucheat, ~ă [At: LB / V: (reg) ciu~, ~chet (A și: șuchet) / Pl: ~ați, ~e / E: mg süket] 1 a (Reg) Care este nebun Si: deșucheat (1), (reg) șuchi3 (1). 2 a (Reg) Care este neastâmpărat Si: deșucheat (2), (reg) șuchi3 (2). 3 a (Reg) Care este imoral Si: deșucheat (3), (reg) șuchi3 (3). 4 a (Reg) Care este neglijent Si: deșucheat (4), (reg) șuchi3 (4). 5 a (Mol; Buc; d. oameni) Aspru. 6 a (D. oameni) Răutăcios. 7 a (Mol; îe) A-și face urechea ~ă A lăsa greul pe seama altcuiva. 8-9 smf, a (Buc) (Persoană) care știe multe lucruri. 10 a (Îvr; d. pluguri) Care are cormana fixă și grindeiul puțin strâmb.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șucheát (reg.) adj. m., pl. șucheáți; f. șucheátă, pl. șucheáte

șucheát adj. m., pl. șucheáți; f. sg. șucheátă, pl. șucheáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘUCHEÁT adj. v. aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, descreierat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, nebun, nerușinat, pervertit, smintit, stricat, țicnit, vicios, zănatic, zăpăcit, zurliu.

șucheat adj. v. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. CORUPT. DECĂZUT. DEPRAVAT. DESCREIERAT. DESFRÎNAT. DESTRĂBĂLAT. DEZMĂȚAT. IMORAL. NEBUN. NERUȘINAT. PERVERTIT. SMINTIT. STRICAT. ȚICNIT. VICIOS. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șucheát, șucheátă, șucheáți, șucheáte, adj. (reg.) 1. deșucheat, răutăcios, nebunatic, zăpăcit. 2. (persoană) care știe multe lucruri, care are o bună informație. 3. (înv.; despre pluguri) care are cormana fixă și grindeiul puțin strâmb.

Intrare: șucheat
șucheat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șucheat
  • șucheatul
  • șucheatu‑
  • șuchea
  • șucheata
plural
  • șucheați
  • șucheații
  • șucheate
  • șucheatele
genitiv-dativ singular
  • șucheat
  • șucheatului
  • șucheate
  • șucheatei
plural
  • șucheați
  • șucheaților
  • șucheate
  • șucheatelor
vocativ singular
plural
adjectiv (A2)
Surse flexiune: IVO-III
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuchiat
  • șuchiatul
  • șuchiatu‑
  • șuchia
  • șuchiata
plural
  • șuchiați
  • șuchiații
  • șuchiate
  • șuchiatele
genitiv-dativ singular
  • șuchiat
  • șuchiatului
  • șuchiate
  • șuchiatei
plural
  • șuchiați
  • șuchiaților
  • șuchiate
  • șuchiatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șucheat șuchiat

etimologie: