4 definiții pentru șpăltuit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘPĂLTUÍT s. n. Șpăltuire. – V. șpăltui.

ȘPĂLTUÍT s. n. Șpăltuire. – V. șpăltui.

șpăltuit sn [At: DM / V: ~Ițu~ / Pl: ~uri / E: șpăltui] (Tăb) Șpăltuire.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: șpăltuit (s.n.)
șpăltuit1 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpăltuit
  • șpăltuitul
  • șpăltuitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șpăltuit
  • șpăltuitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șpăltuit (s.n.)

etimologie:

  • vezi șpăltui
    surse: DEX '09 DEX '98