7 definiții pentru șpăltuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘPĂLTUIRE, șpăltuiri, s. f. Acțiunea de a șpăltui și rezultatul ei; șpăltuit. – V. șpăltui.
ȘPĂLTUIRE, șpăltuiri, s. f. Acțiunea de a șpăltui și rezultatul ei; șpăltuit. – V. șpăltui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șpăltuire sf [At: DT / V: ~Ițu~ / Pl: ~ri / E: șpăltui] (Tăb) Operație de despicare în grosime a pieilor, în procesul de prelucrare Si: șpăltuit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șpălțuire sf vz șpăltuire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șpăltuire s. f., g.-d. art. șpăltuirii; pl. șpăltuiri corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șpăltuire s. f., g.-d. art. șpăltuirii; pl. șpăltuiri corectat(ă)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șpăltuire s. f., g.-d. art. șpăltuirii; pl. șpăltuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘPĂLTUIRE s. despicare. (ă pieilor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șpăltuire, șpăltuirisubstantiv feminin
etimologie:
- șpăltui DEX '09 DEX '98