11 definiții pentru șovâlcăi șovâlcâi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOVÂLCĂÍ, șovấlcăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A șchiopăta. – Șovâlc + suf. -ăi.

ȘOVÂLCĂÍ, șovấlcăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A șchiopăta. – Șovâlc + suf. -ăi.

șovâlcăi vi [At: CREANGĂ, P. 94 / V: (reg) ~câi / Pzi: ~vâlcăi, ~esc / E: șovâlc + -ăi] 1 (Reg; d. ființe) A șchiopăta (1). 2 (Olt; d. obiecte) A se clătina. 3 (Reg; îf șovâlcâi) A se legăna în vânt Si: a fâlfâi (2).

A ȘOVÂLCĂÍ șovâlcăiésc intranz. pop. A merge cu dificultate (și făcând mișcări nefirești) din cauza infirmității unui picior; a șontâcăi; a șchiopăta. /șovâlc + suf. ~ăi

ȘOVÎLCÎÍ, șovîlcîi, vb. IV. Intranz. A șchiopăta, a șontîcăi. A dat-o pe sama ciocîrlanului, care îndată a și pornit șovîlcîind. CREANGĂ, P. 94.

șovălcăí v. Mold. a merge din greu, a șchiopăta (CR.).

șovî́lcăĭ și -ĭésc, a v. tr. (d. șovîlc. V. șolcăĭ, șovăĭesc). Nord. Șontîcăĭ, fac șovîlc-șovîlc în mers.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șovâlcăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 șovấlcăie, imperf. 3 sg. șovâlcăiá; conj. prez. 3 să șovấlcăie

șovâlcăí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. șovâlcăi/șovâlcăiésc, imperf. 3 sg. șovâlcăiá


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOVÂLCĂÍ vb. v. șchiopăta.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șovâlcăí, șovâlcăi, vb. IV (reg. și fam.) 1. a șchiopăta, a merge greu. 2. (despre obiecte) a se clătina; a sta să se răstoarne. 3. (în forma: șovâlcâi) a se legăna în vânt; a fâlfâi.

Intrare: șovâlcăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăire
  • șovâlcăit
  • șovâlcăitu‑
  • șovâlcăind
  • șovâlcăindu‑
singular plural
  • șovâlcăie
  • șovâlcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șovâlcăi
(să)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăii
  • șovâlcăisem
a II-a (tu)
  • șovâlcăi
(să)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăiai
  • șovâlcăiși
  • șovâlcăiseși
a III-a (el, ea)
  • șovâlcăie
(să)
  • șovâlcăie
  • șovâlcăia
  • șovâlcăi
  • șovâlcăise
plural I (noi)
  • șovâlcăim
(să)
  • șovâlcăim
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăirăm
  • șovâlcăiserăm
  • șovâlcăisem
a II-a (voi)
  • șovâlcăiți
(să)
  • șovâlcăiți
  • șovâlcăiați
  • șovâlcăirăți
  • șovâlcăiserăți
  • șovâlcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • șovâlcăie
(să)
  • șovâlcăie
  • șovâlcăiau
  • șovâlcăi
  • șovâlcăiseră
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șovâlcâi
  • șovâlcâire
  • șovâlcâit
  • șovâlcâitu‑
  • șovâlcâind
  • șovâlcâindu‑
singular plural
  • șovâlcâie
  • șovâlcâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șovâlcâi
(să)
  • șovâlcâi
  • șovâlcâiam
  • șovâlcâii
  • șovâlcâisem
a II-a (tu)
  • șovâlcâi
(să)
  • șovâlcâi
  • șovâlcâiai
  • șovâlcâiși
  • șovâlcâiseși
a III-a (el, ea)
  • șovâlcâie
(să)
  • șovâlcâie
  • șovâlcâia
  • șovâlcâi
  • șovâlcâise
plural I (noi)
  • șovâlcâim
(să)
  • șovâlcâim
  • șovâlcâiam
  • șovâlcâirăm
  • șovâlcâiserăm
  • șovâlcâisem
a II-a (voi)
  • șovâlcâiți
(să)
  • șovâlcâiți
  • șovâlcâiați
  • șovâlcâirăți
  • șovâlcâiserăți
  • șovâlcâiseți
a III-a (ei, ele)
  • șovâlcâie
(să)
  • șovâlcâie
  • șovâlcâiau
  • șovâlcâi
  • șovâlcâiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șovâlcăi
  • șovâlcăire
  • șovâlcăit
  • șovâlcăitu‑
  • șovâlcăind
  • șovâlcăindu‑
singular plural
  • șovâlcăiește
  • șovâlcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șovâlcăiesc
(să)
  • șovâlcăiesc
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăii
  • șovâlcăisem
a II-a (tu)
  • șovâlcăiești
(să)
  • șovâlcăiești
  • șovâlcăiai
  • șovâlcăiși
  • șovâlcăiseși
a III-a (el, ea)
  • șovâlcăiește
(să)
  • șovâlcăiască
  • șovâlcăia
  • șovâlcăi
  • șovâlcăise
plural I (noi)
  • șovâlcăim
(să)
  • șovâlcăim
  • șovâlcăiam
  • șovâlcăirăm
  • șovâlcăiserăm
  • șovâlcăisem
a II-a (voi)
  • șovâlcăiți
(să)
  • șovâlcăiți
  • șovâlcăiați
  • șovâlcăirăți
  • șovâlcăiserăți
  • șovâlcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • șovâlcăiesc
(să)
  • șovâlcăiască
  • șovâlcăiau
  • șovâlcăi
  • șovâlcăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șovâlcăi șovâlcâi

etimologie:

  • Șovâlc + sufix -ăi.
    surse: DEX '09 DEX '98