8 definiții pentru șlefuit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘLEFUÍT2, -Ă, șlefuiți, -te, adj. 1. Cizelat, lustruit. ♦ Fig. Manierat, rafinat. 2. (Despre pietre prețioase, cristale) Cu suprafața tăiată în fațete fine care se întretaie între ele. – V. șlefui.

șlefuit2, ~ă a [At: TDRG 1439 / Pl: ~iți, ~e / E: șlefui1] 1 (D. obiecte) Care este prelucrat prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, până la obținerea unor suprafețe netede sau a anumitor forme. 2 (Spc; d. pietre prețioase) Cu suprafața tăiată în fațete fine, care se întretaie între ele. 3 (îvr; îs) Geam ~ Geam mat2. 4 (Fig; d. texte, opere de artă etc.) Finisat cu minuțiozitate Si: cizelat2 (3). 5 (Fig) Care este manierat Si: cultivat2 (5), rafinat.

ȘLEFUÍT2, -Ă, șlefuiți, -te, adj. 1. Cizelat, lustruit. ♦ Fig. Manierat, rafinat. 2. (Despre pietre prețioase, cristale) Cu suprafața tăiată în fațele fine care se întretaie între ele. – V. șlefui.

ȘLEFUÍT2, -Ă, șlefuiți, -te, adj. 1. Cizelat, lustruit. 2. (Despre pietre prețioase, cristale) Cu suprafața tăiată în fațete fine care se întretaie între ele.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘLEFUÍT adj. 1. lustruit, netezit, (reg.) leit, (înv.) sclivisit. (Suprafață metalică ~.) 2. v. cizelat.

ȘLEFUÍT adj. v. cizelat, manierat, stilat, stilizat.

ȘLEFUIT adj. 1. lustruit, netezit, (reg.) leit, (înv.) sclivisit. (Suprafață metalică ~.) 2. cizelat. (Un material dur ~.)

șlefuit adj. v. CIZELAT. MANIERAT. STILAT. STILIZAT.

Intrare: șlefuit (adj.)
șlefuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șlefuit
  • șlefuitul
  • șlefuitu‑
  • șlefui
  • șlefuita
plural
  • șlefuiți
  • șlefuiții
  • șlefuite
  • șlefuitele
genitiv-dativ singular
  • șlefuit
  • șlefuitului
  • șlefuite
  • șlefuitei
plural
  • șlefuiți
  • șlefuiților
  • șlefuite
  • șlefuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șlefuit (adj.)

etimologie:

  • vezi șlefui
    surse: DEX '09 DEX '98