15 definiții pentru șleampăt șlampăt


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘLEÁMPĂT, -Ă, șleampeți, -te, adj. (Fam.; despre oameni, mai ales despre femei) Neglijent, dezordonat la îmbrăcăminte. [Var.: șlámpăt, -ă adj.] – Cf. germ. Schlampe „femeie neîngrijită”.

șleampăt, ~ă a vz șlampăt

ȘLEÁMPĂT, -Ă adj. v. șlampăt.

ȘLEÁMPĂT, -Ă adj. v. șlampăt.

ȘLÁMPĂT, -Ă adj. v. șleampăt.

șlampăt, ~ă [At: M. I. CARAGIALE, C. 136 / V: șlea~ smf, a (reg) șloampătă sf / Pl: ~peți, ~e / E: ger (din Austria) schlampet] 1-2 smf, a (Fam) (Persoană) care are o ținută neglijentă, dezordonată. 3 sf (Reg; prt; îf șloampătă) Femeie proastă și leneșă.

ȘLÁMPĂT, -Ă, șlampeți, -te, adj. (Fam.; despre oameni, mai ales despre femei) Neglijent, dezordonat la îmbrăcăminte. [Var.: șleámpăt, -ă adj.] – Cf. germ. Schlampe „femeie neîngrijită”.

ȘLÁMPĂT, -Ă, șlampeți, -te, adj. (Familiar) Neglijent, dezordonat în îmbrăcăminte. Nu-mi venea să cred că șlam- păta lăiață... era aceeași cu pupuica spilcuită. M. I. CARAGIALE, C. 136. – Variantă: șleámpăt, -ă adj.

ȘLÁMPĂT ~tă (~ți, ~te) și substantival (mai ales despre femei) Care este îmbrăcat neglijent. [Var. șleampăt] /<germ. Schlampet


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!șleámpăt (fam.) adj. m., pl. șleámpeți; f. șleámpătă, pl. șleámpete

șlámpăt/șleámpăt adj. m., pl. șlámpeți/șleámpeți; f. sg. șlámpătă/șleámpătă, pl. șlámpete/șleámpete


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘLEÁMPĂT adj. neglijent, neîngrijit, (fam.) îngălat. (O femeie ~.)

ȘLEAMPĂT adj. neglijent, neîngrijit, (fam.) îngălat. (O femeie ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șlámpăt, șlámpătă, adj. s.f. 1. (pop. și fam.) persoană care are o ținută neglijentă, dezordonată. 2. (reg.; în forma: șloampătă) femeie proastă și leneșă.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șleampăt, -ă, șleampeți, -te adj. v. șlampăt

șlampăt, -ă, șlampeți, -ete adj. (d. oameni, mai ales d. femei) neglijent, dezordonat, neîngrijit în ceea ce privește îmbrăcămintea

Intrare: șleampăt
șleampăt adjectiv
adjectiv (A40)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șleampăt
  • șleampătul
  • șleampătu‑
  • șleampătă
  • șleampăta
plural
  • șleampeți
  • șleampeții
  • șleampete
  • șleampetele
genitiv-dativ singular
  • șleampăt
  • șleampătului
  • șleampete
  • șleampetei
plural
  • șleampeți
  • șleampeților
  • șleampete
  • șleampetelor
vocativ singular
plural
șlampăt adjectiv
adjectiv (A40)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șlampăt
  • șlampătul
  • șlampătu‑
  • șlampătă
  • șlampăta
plural
  • șlampeți
  • șlampeții
  • șlampete
  • șlampetele
genitiv-dativ singular
  • șlampăt
  • șlampătului
  • șlampete
  • șlampetei
plural
  • șlampeți
  • șlampeților
  • șlampete
  • șlampetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șleampăt șlampăt

etimologie: