12 definiții pentru șirincă șurincă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘIRÍNCĂ, șirinci, s. f. (Reg.) Fâșie îngustă de pământ (arabil); hat, răzor. – Din ucr. šyrynka, rus. șirinka.

ȘIRÍNCĂ, șirinci, s. f. (Reg.) Fâșie îngustă de pământ (arabil); hat, răzor. – Din ucr. šyrynka, rus. șirinka.

șirincă sf [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 199/11 / V: (reg) șâringă, șer~, șili~, șiningă, ~ngă, șur~, ~rinc s / Pl: ~nci, ~nce / E: rs, ucr ширина] 1 (Mar; înv) Basma (1) (mare) Si: năframă. 2 (Trs) Fâșie de țesătură. 3 (Trs; îf șurincă) Brâu (1) (de lână). 4 (Reg) Fâșie îngustă de pământ arabil Si: (reg) șirghie. 5 (Reg) Hat1 (3). 6 (Trs) Dungă (1).

ȘIRÍNCĂ, șirinci, s. f. (Regional) 1. Țesătură în fîșie; bandă, panglică (cu dungi). ♦ Cingătoare. 2. Fîșie îngustă de pămînt nearat, care desparte două ogoare; hat, răzor. Tot hat se numește și cînd nu e brazdă, ci o «fășie», șirincă îngustă de pămînt. PAMFILE, A. R. 24. – Variantă: (1) șuríncă (La TDRG) s. f.

șiríncă f., pl. ĭ și e (rut. rus. širinka, basma). Dos. ș. a. Azĭ Maram. Maramă, basma de îmbrobodit: șirince de taftă atîrnă la colțu icoanelor (Ĭorga, Negoț, 61). Șirincă de pămînt, șurină. – Și -ngă. În Bihor și Mold. nord șurincă, șușăniță.

ȘURÍNCĂ s. f. v. șirincă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șiríncă (reg.) s. f., g.-d. art. șiríncii; pl. șirínci

șiríncă s. f., g.-d. art. șiríncii; pl. șirínci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘIRÍNCĂ s. v. basma, legătură, maramă, năframă, tulpan.

șirincă s. v. BASMA. LEGĂTURĂ. MARAMĂ. NĂFRAMĂ. TULPAN.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șiríncă, șirinci, (șerincă, șârincă), s.f. – (reg.) 1. Fâșie îngustă de pământ arabil; hat (comun în Trans.). 2. Basma, năframă, batic (Săpânța, Rona); pândzătură (ALRRM, 1973: 640): „Nu ți-i ruptă șerinca / Că ți-i ruptă inima” (Memoria, 2001: 106). (Maram.). 3. Batistă; năfrămucă, jeșcăndău (ALRRM, 1969: 60). – Din ucr. šyrynka, rus. șirinka „basma”(Scriban, DEX, MDA).

șiríncă, șirinci, (șerincă, șârincă), s.f. – 1. Fâșie îngustă de pământ arabil (comun în Trans.). 2. Basma, năframă, batic (Săpânța, Rona); pândzătură (ALR 1973: 640): „Nu ți-i ruptă șerinca / Că ți-i ruptă inima” (Memoria 2001: 106). Sens exclusiv în Maramureș. 3. Batistă; năfrămucă, jeșcăndău (ALR 1969: 60). – Din ucr. šyrynka, rus. șirinka (DEX).

Intrare: șirincă
șirincă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șirincă
  • șirinca
plural
  • șirinci
  • șirincile
genitiv-dativ singular
  • șirinci
  • șirincii
plural
  • șirinci
  • șirincilor
vocativ singular
plural
șurincă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șurincă
  • șurinca
plural
  • șurinci
  • șurincile
genitiv-dativ singular
  • șurinci
  • șurincii
plural
  • șurinci
  • șurincilor
vocativ singular
plural

șirincă șurincă regional

  • 1. Fâșie îngustă de pământ (arabil).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: hat răzor (pământ) un exemplu
    exemple
    • Tot hat se numește și cînd nu e brazdă, ci o «fășie», șirincă îngustă de pămînt. PAMFILE, A. R. 24.
      surse: DLRLC
  • 2. Țesătură în fâșie; panglică (cu dungi).
    surse: DLRLC sinonime: bandă (fâșie) panglică
  • comentariu Varianta șurincă se folosește numai pentru sensul (2.).
    surse: DLRLC

etimologie: