10 definiții pentru școlariza


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘCOLARIZÁ, școlarizez, vb. I. Tranz. A încadra, a atrage în activitatea de școlar, a înscrie la o școală (1). – Din fr. scolariser (după școală și școlar).

ȘCOLARIZÁ, școlarizez, vb. I. Tranz. A încadra, a atrage în activitatea de școlar, a înscrie la o școală (1). – Din fr. scolariser (după școală și școlar).

școlariza vt [At: DL / Pzi: ~zez / E: fr scolariser adaptat după școală] 1 A încadra în activitatea de școlar (1). 2 A instrui în școală (1) Si: a școli (1), (reg) a școlări (3).

ȘCOLARIZÁ, școlarizez, vb. I. Tranz. A încadra, a atrage în activitatea de școlar, a înscrie la o școală.

ȘCOLARIZÁ vb. I. tr. A încadra în activitatea de școlar, a înscrie la o școală. [< fr. scolariser].

ȘCOLARIZÁ vb. tr. a încadra în activitatea de școlar, a instrui, a pregăti în școală. (după fr. scolariser)

A ȘCOLARIZÁ ~éz tranz. (copii de vârstă școlară) A înscrie la școală; a încadra în procesul de învățământ. /<fr. scolariser


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

școlarizá (a ~) vb., ind. prez. 3 școlarizeáză

școlarizá vb., ind. prez. 1 sg. școlarizéz, 3 sg. și pl. școlarizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘCOLARIZÁ vb. (reg.) a școlări. (A ~ toți copiii de vârstă școlară.)

ȘCOLARIZA vb. (reg.) a școlări. (A ~ toți copiii de vîrstă școlară.)

Intrare: școlariza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • școlariza
  • școlarizare
  • școlarizat
  • școlarizatu‑
  • școlarizând
  • școlarizându‑
singular plural
  • școlarizea
  • școlarizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • școlarizez
(să)
  • școlarizez
  • școlarizam
  • școlarizai
  • școlarizasem
a II-a (tu)
  • școlarizezi
(să)
  • școlarizezi
  • școlarizai
  • școlarizași
  • școlarizaseși
a III-a (el, ea)
  • școlarizea
(să)
  • școlarizeze
  • școlariza
  • școlariză
  • școlarizase
plural I (noi)
  • școlarizăm
(să)
  • școlarizăm
  • școlarizam
  • școlarizarăm
  • școlarizaserăm
  • școlarizasem
a II-a (voi)
  • școlarizați
(să)
  • școlarizați
  • școlarizați
  • școlarizarăți
  • școlarizaserăți
  • școlarizaseți
a III-a (ei, ele)
  • școlarizea
(să)
  • școlarizeze
  • școlarizau
  • școlariza
  • școlarizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

școlariza

  • 1. A încadra, a atrage în activitatea de școlar, a înscrie la o școală (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: școlări

etimologie:

  • limba franceză scolariser (după școală și școlar).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN