4 definiții pentru școlărire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘCOLĂRI, școlăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A învăța, a studia într-o școală; a fi școlar (1) împreună sau în același timp cu altcineva. – Din școlar.
A ȘCOLĂRI ~esc intranz. rar 1) A fi școlar. 2) A-și petrece anii de școlar împreună cu altcineva. /Din școlar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
școlări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. școlăresc, imperf. 3 sg. școlărea; conj. prez. 3 sg. și pl. școlărească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘCOLĂRI vb. v. școlariza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: școlărire
școlărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
școlări, școlărescverb
- 1. A învăța, a studia într-o școală; a fi școlar (1.) împreună sau în același timp cu altcineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: școlariza
- Am școlărit împreună. DLRLC
-
etimologie:
- școlar DEX '09 DEX '98