10 definiții pentru ă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Ă, ă, s. m. 1. A doua literă a alfabetului limbii române; 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere mijlocie, nerotunjită). [Pl. și: (1, n.) ă-uri]

Ă s. m. invar. A doua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere (4) mijlocie, nerotunjită (2)).

Ă s. m. invar. A doua literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită din seria medială cu deschidere mijlocie.

Ă s. m. invar. A doua literă a alfabetului și sunetul corespunzător.

ă m. vocală confuză ce provine dintr’un a neîntonat, median sau final: bărbat (din barbă), călare (din cal).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ă1 (literă) s. m. / s. n., pl. ă / ă-uri


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face ă-ă expr. (în limbajul copiilor mici) a defeca.

Intrare: ă
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ă
plural
  • ă
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
ă2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ă
  • ă-ul
  • ă-u‑
plural
  • ă-uri
  • ă-urile
genitiv-dativ singular
  • ă
  • ă-ului
plural
  • ă-uri
  • ă-urilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ă

  • 1. A doua literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM
  • 2. Sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere mijlocie, nerotunjită).
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM

etimologie: