10 definiții pentru îra ăra


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îra i [At: TDRG / V: (reg) ara / E: fo] (Pop) Cuvânt care exprimă: 1 Uimire. 2 Ciudă.

ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee.

ÎRA interj. (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. [Var.: ắra interj.] – Onomatopee.

Î́RA interj. (Rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. Oare-i ajunge pînă desară la Piatră, moș Nichifor? – Î... ra! da ce stai de vorbești? CREANGĂ, P. 115. Î... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup. id. ib. 120. – Variantă: ăra (NEGRUZZI, S. III 65) interj.

ẮRA interj. v. îra.

ărà! int. Mold. strigăt de necaz: am pățit-o! [Onomatopee].

î́ ra (din îracul-de-mine), interj. de mirare saŭ cĭudă (Mold. nord): î ra, măĭ, ĭa uĭte-te ce mare foc! î ra, măĭ, da plicticos eștĭ! (Toți scriŭ îra, fără să puĭe accentu. Dar a scrie îrá orĭ î́ra e fals, că se pronunță îîîrá saŭ, maĭ exact, î ra).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ắra! interj. (reg.) ah! ah!, vai de mine!, am pățit-o!

Intrare: îra
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • îra
  • ‑ra
interjecție (I10)
  • ăra
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

îra ăra

  • 1. popular (Popular; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Oare-i ajunge pînă desară la Piatră, moș Nichifor? – Î... ra! da ce stai de vorbești? CREANGĂ, P. 115.
      surse: DLRLC
    • Î... ra! moș Nichifor, nu mai spune de lup. CREANGĂ, P. 120.
      surse: DLRLC

etimologie: