10 definiții pentru învechit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învechit, ~ă a [At: N. TEST. (1702), ap. GCR I, 346/15 / Pl: ~iți, ~e / E: învechi] 1 Care a devenit vechi Si: degradat2, stricat, uzat. 2 Ieșit din actualitate Si: anacronic, depășit, perimat. 3 Care are concepții vechi, depășite. 4 (Pfm; îe) A fi ~ în rele A fi deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri condamnabile. 5 (Pfm; îae) A fi înrăit.

ÎNVECHÍT, -Ă, învechiți, -te, adj. Care a devenit vechi; degradat, uzat. ◊ Expr. (A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit. ♦ Ieșit din actualitate, anacronic, depășit, perimat; care nu se mai folosește. ♦ Care are concepții vechi, depășite. – V. învechi.

ÎNVECHÍT, -Ă, învechiți, -te, adj. Care a devenit vechi; degradat, uzat. ◊ Expr. (A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit. ♦ Ieșit din actualitate, anacronic, depășit, perimat; care nu se mai folosește. ♦ Care are concepții vechi, depășite. – V. învechi.

ÎNVECHÍT, -Ă, învechiți, -te, adj. 1. Care a devenit vechi; uzat, deteriorat. Piramidele-nvechite Urcă-n cer vîrful lor mare. EMINESCU, O. I 54. Zidu-i cel înalt Se-ntinde... pustiu și învechit. ALEXANDRESCU, M. 9. 2. Care nu mai corespunde cerințelor timpului, ieșit din actualitate, rămas în urmă. Concepții învechite. Metode învechite.Poeții iau atitudine împotriva a ceea ce este învechit și moare. BENIUC, P. 93. 3. Care a ieșit din uz, care nu se mai folosește. 4. (Despre oameni) Care are concepții vechi, depășite. Cu instituții nouă și oameni învechiți Nu este nici o pace: rămîn nepocăiți. BOLINTINEANU, O. 138. ◊ Expr. A fi învechit în rele = a practica de multă vreme fapte sau deprinderi rele; a fi înrăit, nărăvit. ♦ (Substantivat, determinat prin «rele») Persoană nărăvită, înrăită. Nu se poate schimba în pripă materialul uman și practicile învechiților în rele. SADOVEANU, E. 20.

ÎNVECHÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SE ÎNVECHI.~ în rele deprins de a face fapte rele; înrăit. 2) Care se ține de concepții vechi, depășite. /v. a învechi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNVECHÍT adj. 1. v. deteriorat. 2. demodat, depășit, desuet, inactual, perimat, vechi, (livr.) caduc, vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 3. v. depășit. 4. arhaic. (Cuvânt ~.)

ÎNVECHÍT adj. v. îmbătrânit.

ÎNVECHIT adj. 1. degradat, deteriorat, stricat, uzat, (Mold.) hrentuit, (fam.) hîrbuit, hodorogit, paradit, rablagit, (fam. rar) răblărit. (Un obiect ~.) 2. demodat, depășit, desuet, perimat, vechi, (livr.) vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 3. depășit, perimat, retrograd. (O mentalitate ~.) 4. arhaic. (Cuvînt ~.)

învechit adj. v. ÎMBĂTRÎNIT.

Învechit ≠ actual, înnoit, modern, nou


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎNVECHÍT, -Ă adj. (< învechí < în- + vechi + suf. -i): în sintagmele cuvânt învechit și sens învechit (v.).

Intrare: învechit
învechit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învechit
  • ‑nvechit
  • învechitul
  • învechitu‑
  • ‑nvechitul
  • ‑nvechitu‑
  • învechi
  • ‑nvechi
  • învechita
  • ‑nvechita
plural
  • învechiți
  • ‑nvechiți
  • învechiții
  • ‑nvechiții
  • învechite
  • ‑nvechite
  • învechitele
  • ‑nvechitele
genitiv-dativ singular
  • învechit
  • ‑nvechit
  • învechitului
  • ‑nvechitului
  • învechite
  • ‑nvechite
  • învechitei
  • ‑nvechitei
plural
  • învechiți
  • ‑nvechiți
  • învechiților
  • ‑nvechiților
  • învechite
  • ‑nvechite
  • învechitelor
  • ‑nvechitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

învechit

  • 1. Care a devenit vechi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: degradat uzat 2 exemple
    exemple
    • Piramidele-nvechite Urcă-n cer vîrful lor mare. EMINESCU, O. I 54.
      surse: DLRLC
    • Zidu-i cel înalt Se-ntinde... pustiu și învechit. ALEXANDRESCU, M. 9.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie (A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 1.1.1. (și) substantivat (Determinat prin «rele») Persoană nărăvită, înrăită.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Nu se poate schimba în pripă materialul uman și practicile învechiților în rele. SADOVEANU, E. 20.
          surse: DLRLC
    • 1.2. Ieșit din actualitate, care nu se mai folosește.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: anacronic depășit perimat 2 exemple
      exemple
      • Concepții învechite. Metode învechite.
        surse: DLRLC
      • Poeții iau atitudine împotriva a ceea ce este învechit și moare. BENIUC, P. 93.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Care are concepții vechi, depășite.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cu instituții nouă și oameni învechiți Nu este nici o pace: rămîn nepocăiți. BOLINTINEANU, O. 138.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi învechi
    surse: DEX '09 DEX '98