22 de definiții pentru învălurat învălurit vălurat vălurit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

învălurat, ~ă a [At: BELDIMAN, N. P. I, 73/7 / V: ~rit / Pl: ~ați, ~e / E: învălura] 1 Care face valuri Si: agitat, unduios. 2 Care se revarsă în formă de valuri. 3 Care se clatină ca valurile. 4 (D. un teren) Cu ridicături multe Si: accidentat.

ÎNVĂLURÁT, -Ă, învălurați, -te, adj. 1. Care se mișcă, se clatină ca valurile, care face valuri; unduios; agitat. 2. (Despre un teren) Cu ridicături multe; accidentat. [Var.: învălurít, -ă adj.] – V. învălura.

ÎNVĂLURÁT, -Ă, învălurați, -te, adj. 1. Care se mișcă, se clatină ca valurile, care face valuri; unduios; agitat. 2. (Despre un teren) Cu ridicături multe; accidentat. [Var.: învălurít, -ă adj.] – V. învălura.

ÎNVĂLURÁT, -Ă, învălurați, -te, adj. 1. Care se mișcă întocmai ca valurile, care face valuri; ondulat, unduios; agitat, frămîntat. Plutea-n Siret un soare-nvălurat, Săreau, să prindă cîte-o gîză, crapii. DRAGOMIR, S. 37. Ploaia spăla grîul învălurat de toamnă. C. PETRESCU, A. 150. Aurul învălurat al grîului. SANDU-ALDEA, U. P. 158. 2. (Despre un teren) Cu ridicături de același nivel, cu încrețituri, cutat. Regiunea învălurată a dealurilor. – Variante: învălurít, -ă, vălurát, -ă (MACEDONSKI, O. III 21), vălurít, -ă (DUMITRIU, V. L. 112) adj.

ÎNVĂLURÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNVĂLURA și A SE ÎNVĂLURA. 2) (despre relief) Care are multe ridicături, asemănătoare valurilor. /v. a (se) învălura

învălurat a. agitat (de valuri).

învălura [At: REV. CRIT. I, 171 / Pzi: ~rez / E: în + valuri] 1 vt A mișca în valuri Si: a agita, a ondula. 2-3 vri A face valuri. 4 vr (Fig) a se revărsa.

învălurit, ~ă a vz învălurat

ÎNVĂLURÁ, învălurez, vb. I. Tranz. A mișca în valuri, a ondula; a agita. ♦ Refl. și intranz. A face valuri. – În + valuri (pl. lui val).

ÎNVĂLURÁ, învălurez, vb. I. Tranz. A mișca în valuri, a ondula; a agita. ♦ Refl. și intranz. A face valuri. – În + valuri (pl. lui val).

ÎNVĂLURÍT, -Ă adj. v. învălurat.

ÎNVĂLURÍT, -Ă adj. v. învălurat.

ÎNVĂLURÍT, -Ă adj. v. învălurat.

ÎNVĂLURÁ, învălurez, vb. I. Tranz. A mișca în valuri, a ondula; a frămînta, a agita. Grîul... ajungea la genunchi. În răstimpuri trecea prin el cîte o adiere de vînt, învălurîndu-l ca pe un lac de smarald. SANDU-ALDEA, U. P. 57. ♦ Refl. și intranz. A face valuri. Apa se învălura ușor.Holda verde se legăna ușor în bătaia vîntului, învălura, susura, avea o mlădiere de apă. SANDU-ALDEA, D. N. 18. – Variantă: vălurí (PĂSCULESCU, L. P. 18) vb. IV.

VĂLURÁT, -Ă adj. v. învălurat.

VĂLURÍ vb. IV v. învălura.

VĂLURÍT, -Ă adj. v. învălurat.

A ÎNVĂLURÁ ~éz tranz. 1) A face să se învălureze; a ondula. 2) fig. A cuprinde din toate părțile; a împresura; a învălui; a înfășura; a cotropi; a cuprinde. /în + valuri

A SE ÎNVĂLURÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre ape) A se mișca în valuri; a se ondula. /în + valuri


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

învălurát adj. m., pl. învăluráți; f. sg. învălurátă, pl. învăluráte

învălurá (a ~) vb., ind. prez. 3 învălureáză

învălurá vb., ind. prez. 1 sg. învăluréz, 3 sg. și pl. învălureáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNVĂLURÁT adj. 1. v. unduios. 2. v. accidentat.

ÎNVĂLURAT adj. 1. unduios, vălurat, văluros. (O apă ~.) 2. (GEOGR.) accidentat, neregulat, (înv. și reg.) săpat. (Teren ~.)

ÎNVĂLURÁ vb. v. undui.

ÎNVĂLURA vb. a (se) ondula, a (se) undui. (Suprafața apei se ~.)

Intrare: învălurat
învălurat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învălurat
  • ‑nvălurat
  • învăluratul
  • învăluratu‑
  • ‑nvăluratul
  • ‑nvăluratu‑
  • învălura
  • ‑nvălura
  • învălurata
  • ‑nvălurata
plural
  • învălurați
  • ‑nvălurați
  • învălurații
  • ‑nvălurații
  • învălurate
  • ‑nvălurate
  • învăluratele
  • ‑nvăluratele
genitiv-dativ singular
  • învălurat
  • ‑nvălurat
  • învăluratului
  • ‑nvăluratului
  • învălurate
  • ‑nvălurate
  • învăluratei
  • ‑nvăluratei
plural
  • învălurați
  • ‑nvălurați
  • învăluraților
  • ‑nvăluraților
  • învălurate
  • ‑nvălurate
  • învăluratelor
  • ‑nvăluratelor
vocativ singular
plural
învălurit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învălurit
  • ‑nvălurit
  • învăluritul
  • învăluritu‑
  • ‑nvăluritul
  • ‑nvăluritu‑
  • învăluri
  • ‑nvăluri
  • învălurita
  • ‑nvălurita
plural
  • învăluriți
  • ‑nvăluriți
  • învăluriții
  • ‑nvăluriții
  • învălurite
  • ‑nvălurite
  • învăluritele
  • ‑nvăluritele
genitiv-dativ singular
  • învălurit
  • ‑nvălurit
  • învăluritului
  • ‑nvăluritului
  • învălurite
  • ‑nvălurite
  • învăluritei
  • ‑nvăluritei
plural
  • învăluriți
  • ‑nvăluriți
  • învăluriților
  • ‑nvăluriților
  • învălurite
  • ‑nvălurite
  • învăluritelor
  • ‑nvăluritelor
vocativ singular
plural
vălurit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vălurit
  • văluritul
  • văluritu‑
  • văluri
  • vălurita
plural
  • văluriți
  • văluriții
  • vălurite
  • văluritele
genitiv-dativ singular
  • vălurit
  • văluritului
  • vălurite
  • văluritei
plural
  • văluriți
  • văluriților
  • vălurite
  • văluritelor
vocativ singular
plural
vălurat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vălurat
  • văluratul
  • văluratu‑
  • vălura
  • vălurata
plural
  • vălurați
  • vălurații
  • vălurate
  • văluratele
genitiv-dativ singular
  • vălurat
  • văluratului
  • vălurate
  • văluratei
plural
  • vălurați
  • văluraților
  • vălurate
  • văluratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

învălurat învălurit vălurat vălurit

  • 1. Care se mișcă, se clatină ca valurile, care face valuri.
    exemple
    • Plutea-n Siret un soare-nvălurat, Săreau, să prindă cîte-o gîză, crapii. DRAGOMIR, S. 37.
      surse: DLRLC
    • Ploaia spăla grîul învălurat de toamnă. C. PETRESCU, A. 150.
      surse: DLRLC
    • Aurul învălurat al grîului. SANDU-ALDEA, U. P. 158.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre un teren) Cu ridicături multe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: accidentat cutat un exemplu
    exemple
    • Regiunea învălurată a dealurilor.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi învălura
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

învălura învălurare învălurat învălurit vălurat văluri vălurit

etimologie:

  • În + valuri (pluralul lui val).
    surse: DEX '09 DEX '98