26 de definiții pentru întrunire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întrunire sf [At: (a. 1866) URICARIUL, X, 366 / Pl: ~ri / E: întruni] 1 Adunare de oameni Si: reuniune. 2 Cuprindere în sine. 3 (Pex) Întâlnire. 4 Obținere a unui anumit procent în urma votului.

ÎNTRUNÍRE, întruniri, s. f. Acțiunea de a (se) întruni și rezultatul ei; reuniune, adunare (de oameni). – V. întruni.

ÎNTRUNÍRE, întruniri, s. f. Acțiunea de a (se) întruni și rezultatul ei; reuniune, adunare (de oameni). – V. întruni.

ÎNTRUNÍRE, întruniri, s. f. Acțiunea de a (se) întruni și rezultatul ei; adunare, ședință. Avem negreșit trebuință de țărani la întrunire. VORNIC, P. 181. În aceeași săptămînă apărea la Craiova într-un proces, la Iași într-o întrunire publică. C. PETRESCU, Î. I 11. ♦ Reuniune, întîlnire. Dar ce vesele sînt acele întruniri de una sau două ore, în care toți își povestesc cîte izbînzi au făcut, sau mai ales erau să facă. ODOBESCU, S. III 17.

ÎNTRUNÍRE ~i f. 1) v. A ÎNTRUNI și A SE ÎNTRUNI. 2) Reunire a unui grup de persoane pentru a discuta și a hotărî ceva; adunare. /v. a întruni

întrunire v. acțiunea de a (se) întruni și rezultatul ei: adunare, reuniune.

întruníre f. Acțiunea de a saŭ de a se întruni. Adunare, reuniune: întrunire electorală.

întruni [At: (a. 1702) ÎNVĂȚĂTURĂ, ap. DA ms / V: (înv) înuni, (cscj) ~na / Pzi: ~nesc / E: întruna] 1-2 vtr A (se) uni la un loc Si: a (se) aduna, a (se) împreuna, (reg) a (se) întroloca (1-2). 3 vt A cuprinde în sine Si: (înv) a întătălui. 4 vt A obține un anumit procent în urma votului.

ÎNTRUNÍ, întrunesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) uni la un loc, a (se) strânge laolaltă, a (se) aduna, a (se) însuma. 2. Tranz. A obține (un anumit număr de voturi); a totaliza. – Din întruna.

ÎNTRUNÍ, întrunesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) uni la un loc, a (se) strânge laolaltă, a (se) aduna, a (se) însuma. – Din întruna.

ÎNTRUNÍ, întrunesc, vb. IV. 1. Refl. A se uni la un loc, a se aduna, a se strînge laolaltă. În octombrie 1922 se întrunește la Ploiești al II-lea Congres al Partidului Comunist. IST. R.P.R. 536. ◊ Tranz. Întrunind idei abstracte cu prozaice amănunte. ODOBESCU, S. III 60. Sînt director și voiesc Actori buni să întrunesc. ALECSANDRI, T. 868. ♦ Tranz. A cuprinde în sine, la un loc. Mult amar și mult ridicol întrunește o făptură Ce se naște prin iubire și se mistuie prin ură. BELDICEANU, P. 123. 2. Tranz. A îndeplini. Candidatul întrunește toate condițiile cerute. 3. Tranz. (Cu complementul «voturi») A obține. Candidatul a întrunit majoritatea voturilor.

A ÎNTRUNÍ ~ésc tranz. 1) A face să se întrunească. 2) (elemente de același tip) A include în sine; a cuprinde; a îngloba; a însuma; a conține; a comporta. /Din întruna

A SE ÎNTRUNÍ pers. 3 se ~ésc intranz. A se aduna laolaltă. /Din întruna

întrunì v. 1. a uni într’una; 2. a se strânge la un loc.

întrunésc v. tr. (d. întru și unesc, ca și întru’una, după fr. réunir). Unesc, împreun: a întruni capetele a doŭă fire. Adun în societate, reunesc: a întruni poporu ca să-ĭ vorbeștĭ. V. refl. Membriĭ societățiĭ s’aŭ întrunit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întruníre s. f., g.-d. art. întrunírii; pl. întruníri

întruníre s. f., g.-d. art. întrunírii; pl. întruníri

!întruní (a ~) (în-tru-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrunésc, imperf. 3 sg. întruneá; conj. prez. 3 întruneáscă

întruní vb. (sil. mf. într-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întrunésc, imperf. 3 sg. întruneá; conj. prez. 3 sg. și pl. întruneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTRUNÍRE s. 1. v. convocare. 2. adunare, reuniune, (înv. și pop.) strânsură, (înv.) sobor, ședere. (A avut loc o mare ~.) 3. reuniune, șezătoare. (~ literară.)

ÎNTRUNIRE s. 1. adunare, convocare, reunire, strîngere. (~ oamenilor la o acțiune.) 2. adunare, reuniune, (înv. și pop.) strînsură, (înv.) sobor, ședere. (A avut loc o mare ~.) 3. reuniune, șezătoare. (~ literară.)

ÎNTRUNÍ vb. 1. v. aduna. 2. v. convoca. 3. v. însuma.

ÎNTRUNÍ vb. v. obține.

ÎNTRUNI vb. 1. a (se) aduna, a (se) reuni, a (se) strînge, (reg.) a (se) întroloca, a (se) soborî, (Olt. și Munt.) a (se) închelba, a (se) închelbăra. (S-au ~ cu toții.) 2. a aduna, a convoca, a reuni, a strînge. (I-a ~ pe toți ai săi.) 3. a însuma, (rar) a împreuna. (~ autoritatea juridică și cea politică.)

A (se) întruni ≠ a se răzleți


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AVARITIA OMNIA VITIA HABET (lat.) avariția întrunește în ea toate viciile – Cato, „de moribus”, 1, 82, 10.

Intrare: întrunire
întrunire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întrunire
  • ‑ntrunire
  • întrunirea
  • ‑ntrunirea
plural
  • întruniri
  • ‑ntruniri
  • întrunirile
  • ‑ntrunirile
genitiv-dativ singular
  • întruniri
  • ‑ntruniri
  • întrunirii
  • ‑ntrunirii
plural
  • întruniri
  • ‑ntruniri
  • întrunirilor
  • ‑ntrunirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întrunire

  • 1. Acțiunea de a (se) întruni și rezultatul ei; reuniune, adunare (de oameni).
    exemple
    • Avem negreșit trebuință de țărani la întrunire. VORNIC, P. 181.
      surse: DLRLC
    • În aceeași săptămînă apărea la Craiova într-un proces, la Iași într-o întrunire publică. C. PETRESCU, Î. I 11.
      surse: DLRLC
    • Dar ce vesele sînt acele întruniri de una sau două ore, în care toți își povestesc cîte izbînzi au făcut, sau mai ales erau să facă. ODOBESCU, S. III 17.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi întruni
    surse: DEX '09 DEX '98

întruni întrunire

  • 1. reflexiv tranzitiv A (se) uni la un loc, a (se) strânge laolaltă, a (se) aduna, a (se) însuma.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aduna strânge uni (verb) însuma antonime: răzleți 3 exemple
    exemple
    • În octombrie 1922 se întrunește la Ploiești al II-lea Congres al Partidului Comunist. IST. R.P.R. 536.
      surse: DLRLC
    • Întrunind idei abstracte cu prozaice amănunte. ODOBESCU, S. III 60.
      surse: DLRLC
    • Sînt director și voiesc Actori buni să întrunesc. ALECSANDRI, T. 868.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A obține (un anumit număr de voturi).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: obține totaliza un exemplu
    exemple
    • Candidatul a întrunit majoritatea voturilor.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • întruna
    surse: DEX '09 DEX '98