13 definiții pentru întrista


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întrista vtr [At: PSALT. 295/12 / V: (înv) ~res~ / Pzi: ~tez și (rar) întrist / E: în- + trist] 1-2 (A face pe cineva să devină sau) a deveni trist Si: a (se) mâhni, a (se) îndurera.

ÎNTRISTÁ, întristez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină trist; a (se) mâhni; a (se) îndurera. – În + trist.

ÎNTRISTÁ, întristez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină trist; a (se) mâhni; a (se) îndurera. – În + trist.

ÎNTRISTÁ, întristez, vb. I. Refl. A deveni trist; a se mîhni. Și tu, te-ai întristat fără pricină. C. PETRESCU, C. V. 204. Se căina și se întrista în sufletul ei. ISPIRESCU, L. 26. Iordachi se întrista, Dar pe gînduri mult nu sta. ALECSANDRI, P. P. 181. ◊ Tranz. fact. Te întristează mult lucrul acesta? SAHIA, N. 46. Nu i le-a spus pînă acuma ca să nu-l întristeze. REBREANU, R. I 253. O vreme urîtă mă întristează. NEGRUZZI, S. I 57.

A ÎNTRISTÁ ~éz tranz. A face să se întristeze; a amărî; a scârbi. [Sil. în-tris-] /în + trist

A SE ÎNTRISTÁ mă ~éz intranz. (despre persoane) A deveni trist; a se amărî; a se scârbi; a se posomorî; a se mâhni. /în + trist

întristà v. a (se) face trist, a cauza supărare.

întristéz v. tr. (d. trist). Fac trist, fac durere sufletuluĭ. V. refl. Devin trist.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întristá (a ~) vb., ind. prez. 3 întristeáză

întristá vb., ind. prez. 1 sg. întristéz, 3 sg. și pl. întristeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTRISTÁ vb. 1. v. mâhni. 2. a afecta, a durea, a îndurera, a mâhni, (înv.) a dosădi, (fig.) a răni. (Mă ~ ce-mi spui.) 3. v. posomorî.

ÎNTRISTA vb. 1. a (se) amărî, a (se) indispune, a (se) îndurera, a (se) mîhni, a (se) necăji, a (se) supăra, (înv. și pop.) a (se) obidi, (înv. și reg.) a (se) scîrbi, (înv.) a (se) oțărî, a (se) rîvni, (fig.) a (se) cătrăni. (L-ai ~ pe tata cu vorbele tale.) 2. a durea, a îndurera, a mîhni, (înv.) a dosădi, (fig.) a răni. (Mă ~ ce-mi spui.) 3. a (se) mîhni, a (se) posomorî, (înv.) a (se) tînji, (fig.) a (se) înnegura, a (se) înnora, a (se) întuneca, a (se) mohorî. (De ce te-ai ~ ?)

A (se) întrista ≠ a (se) bucura, a (se) înveseli, a (se) veseli, a se amuza, a se învoioșa

A se întrista ≠ a se bucura, a se înveseli

Intrare: întrista
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întrista
  • ‑ntrista
  • întristare
  • ‑ntristare
  • întristat
  • ‑ntristat
  • întristatu‑
  • ‑ntristatu‑
  • întristând
  • ‑ntristând
  • întristându‑
  • ‑ntristându‑
singular plural
  • întristea
  • ‑ntristea
  • întristați
  • ‑ntristați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întristez
  • ‑ntristez
(să)
  • întristez
  • ‑ntristez
  • întristam
  • ‑ntristam
  • întristai
  • ‑ntristai
  • întristasem
  • ‑ntristasem
a II-a (tu)
  • întristezi
  • ‑ntristezi
(să)
  • întristezi
  • ‑ntristezi
  • întristai
  • ‑ntristai
  • întristași
  • ‑ntristași
  • întristaseși
  • ‑ntristaseși
a III-a (el, ea)
  • întristea
  • ‑ntristea
(să)
  • întristeze
  • ‑ntristeze
  • întrista
  • ‑ntrista
  • întristă
  • ‑ntristă
  • întristase
  • ‑ntristase
plural I (noi)
  • întristăm
  • ‑ntristăm
(să)
  • întristăm
  • ‑ntristăm
  • întristam
  • ‑ntristam
  • întristarăm
  • ‑ntristarăm
  • întristaserăm
  • ‑ntristaserăm
  • întristasem
  • ‑ntristasem
a II-a (voi)
  • întristați
  • ‑ntristați
(să)
  • întristați
  • ‑ntristați
  • întristați
  • ‑ntristați
  • întristarăți
  • ‑ntristarăți
  • întristaserăți
  • ‑ntristaserăți
  • întristaseți
  • ‑ntristaseți
a III-a (ei, ele)
  • întristea
  • ‑ntristea
(să)
  • întristeze
  • ‑ntristeze
  • întristau
  • ‑ntristau
  • întrista
  • ‑ntrista
  • întristaseră
  • ‑ntristaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întrista întristare întristat

  • 1. A deveni sau a face să devină trist; a (se) mâhni; a (se) îndurera.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mâhni îndurera antonime: bucura înveseli 6 exemple
    exemple
    • Și tu, te-ai întristat fără pricină. C. PETRESCU, C. V. 204.
      surse: DLRLC
    • Se căina și se întrista în sufletul ei. ISPIRESCU, L. 26.
      surse: DLRLC
    • Iordachi se întrista, Dar pe gînduri mult nu sta. ALECSANDRI, P. P. 181.
      surse: DLRLC
    • Te întristează mult lucrul acesta? SAHIA, N. 46.
      surse: DLRLC
    • Nu i le-a spus pînă acuma ca să nu-l întristeze. REBREANU, R. I 253.
      surse: DLRLC
    • O vreme urîtă mă întristează. NEGRUZZI, S. I 57.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + trist
    surse: DEX '09 DEX '98