11 definiții pentru întindere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întindere[1] sf [At: I. IONESCU, C. 33/6 / Pl: ~ri / E: întinde] 1 Desfășurare, trăgând de unul sau de ambele capete, a unui lucru care era strâns, încolăcit, înfășurat Si: întins1 (1), (înv) întinsură (1). 2 (Fig) Împingere a lucrurilor la extrem Si: întins1 (2). 3 (Îs) ~a unei curse (sau a unui laț) Pregătire a unei curse pentru a prinde un animal. 4 (Fig; îas) Pregătire a unei înșelătorii pentru cineva. 5 (Îs) ~a undiței Lăsare a undiței la apă. 6 (Fig; îas) Tentare a cuiva cu ceva. 7 Încordare. 8 Deformare a hainelor prin lărgire sau lungire Si: întins1 (4). 9 Extensie urmată de micșorarea secțiunii în timpul unei laminări, specifică metalelor Si: întins1 (5). 10 Curgere a unor lichide ca o dâră vâscoasă din cauza alterării Si: întins1 (6). 11 Lungire a unui lucru elastic, trăgând de ambele capete Si: întins1 (7). 12-13 (Îs) ~a mâinii Îndreptare a mâinii, a brațului într-o direcție oarecare pentru (a indica sau) a apuca un obiect. 14 (Îas) Cerșire. 15 (Îs) ~a mâinii (cuiva) Strângere a mâinii cuiva în semn de recunoștință. 16 (Fig; îas) Venire în ajutorul cuiva. 17 Îndreptare a urechilor calului înainte. 18 (Udp „către”) Oferire a unui obiect cuiva Si: întins1 19 Ochire cu o armă Si: întins1 (9). 20 Pornire la drum Si: întins1 (10). 21 Zbor grăbit al păsărilor de undeva Si: întins1 (11). 22 (Îs) ~a pasului Mers cu pași mari și grăbiți Si: întins1 (12). 23 Plecare rapidă de undeva Si: întins1 (13). 24 Destindere prin alungirea încheieturilor membrelor pentru a se relaxa Si: întins1 (14). 25 Înălțare în vârful picioarelor și ridicare a brațelor pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului Si: întins1 (15). 26 (Înv; fig; udp „către”, „spre”) Râvnire la ceva Si: întins1 (16). 27 Necesitate pe care cineva nu are mijloacele pentru a și-o satisface Si: întins1 (17). 28 Încumetare. 29 Obrăznicire. 30 Aventurare în acțiuni sau cheltuieli care îi depășesc posibilitățile Si: întins1 (20). 31 Culcare a cuiva la pământ Si: întins1 (21). 32 (Înv) Chinuire a cuiva prin tragere de corpul său cu aparate de tortură Si: întins1 (22). 33 (Înv; îs) ~a pedepsei Pedepsire a cuiva. 34 (Fig) Tragere din toate părțile de cineva Si: hărțuire, întins1 (23). 35 Prelungire a unei clădiri într-o direcție Si: întins1 (24). 36 (Fig) Prelungire în timp Si: dăinuire, durare, întins1 (25). 37 Extindere. 38 Insistență. 39 Digresiune. 40 Prelungire în spațiu Si: întins1 (29). 41 (Îs) ~ la vorbă Prelungire a discuției mai mult decât este cazul Si: întins1 (30). 42 Despăturire a unei țesături Si: întins1 (31). 43 Punere a rufelor la uscat pe o frânghie Si: întins1 (32). 44 (Îs) ~a cortului Instalare a unui cort Si: întins1 (33). 45 Formare a unei foi dintr-un aluat prin subțiere Si: întins1 (34). 46 Pregătire a războiului de țesut Si: întins1 (35). 47 (Îs) ~a cărților Desfășurare a cărților de joc pe masă pentru a ghici Si: întins1 (36). 48 Expunere a mărfii pentru vânzare Si: întins1 (37). 49 Împrăștiere a fânului să se usuce Si: întins1 (38). 50 (Îs) ~a mesei Așezare a mesei pentru a mânca. 51-52 (îas) Oferire a mâncării (unor oaspeți sau) de pomană pentru morți. 53 Punere a unui strat de grăsime, alifie, marmeladă etc. pe suprafața a ceva Si: întins1 (39). 54 Extindere pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar Si: întins1 (40). 55 Extindere prea mare în timp Si: întins1 (41). 56 (Îs) ~a horei Formare a unei hore. 57 Delimitare a unor suprafețe, teritorii Si: întins1 (42). 58 Răspândire a plantelor Si: întins1 (43). 59 (Fig) Sporire a unei stăpâniri Si: întins1 (44). 60 Răspândire a unor idei, zvonuri Si: întins1 (45). 61 Extindere a unei epidemii Si: întins1 (46). 62 Acoperire a unei suprafețe tot mai mari a corpului de o boală de piele Si: întins1 (47). 63 (Med, îs) ~ musculară Solicitare a fibrelor musculare peste posibilitățile lor de întindere (1), ajungând până la ruptură. 64 (Fiz) Însușire a materiei de a ocupa un loc determinat în spațiu Si: (înv) întizime. 65 (Ccr) Suprafață a unui loc sau a unui obiect. 66 (Spc) Loc. 67 (Fig) Distanță. 68 (Iuz) Dezvoltare. 69 (Fig) Durată. 70 (Muz) Ambitus. 71 Depășire a oricărei limite Si: întins1 (52). 72 (Jur; înv) Delimitare a competenței Si: întins1 (53). 73 Extindere a unor mișcări sociale Si: întins1 (54). 74 Trecere a râsului, căscatului de la unul la altul Si: întins1 (55). modificată

  1. În original întindere. — Ladislau Strifler

ÎNTÍNDERE, (2) întinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) întinde; extensiune în spațiu; dezvoltare, creștere; răspândire. ♦ (Med.; și în sintagma întindere musculară) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilitățile lor de întindere, ajungând până la ruptură. 2. (Concr.) Suprafață a unui lucru sau a unui loc; loc, spațiu întins. ♦ Distanță. ♦ (Muz.) Ambitus. – V. întinde.

ÎNTÍNDERE, (2) întinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) întinde; extensiune în spațiu; dezvoltare, creștere; răspândire. ♦ (Med.; și în sintagma întindere musculară) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilitățile lor de întindere, ajungând până la ruptură. 2. (Concr.) Suprafață a unui lucru sau a unui loc; loc, spațiu întins. ♦ Distanță. ♦ (Muz.) Ambitus. – V. întinde.

ÎNTÍNDERE, (II) întinderi, s. f. I. Faptul de a întinde. 1. Extensiune în spațiu. 2. Dezvoltare, creștere. Monastirea Neamțul... luă o întindere mare. NEGRUZZI, S. I 214. ♦ Răspîndire. II. (Concretizat) Dimensiune, suprafață (a unui lucru sau a unui loc); loc, spațiu întins. Stelele pîlpîiau peste sat, peste întinderea cîmpiilor. CAMILAR, TEM. 238. Pe toată întinderea cerului... nu se definesc norii. SAHIA, N. 29. Văpaia lunii s-așterne pe sclipitoarele întinderi de zăpadă. VLAHUȚĂ, N. 140. Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum. ALECSANDRI, O. 168. ♦ Distanță. O întindere de șese poște lungi și obositoare. CREANGĂ, A. 117.

ÎNTÍNDERE ~i f. 1) v. A ÎNTINDE și A SE ÎNTINDE. 2) Loc întins; spațiu vast; cuprins. /v. a (se) întinde

întindere f. 1. proprietatea corpurilor de a ocupa o porțiune limitată în spațiu; 2. dimensiunea unui lucru în lungime, lărgime și adâncime; 3. suprafață: mari întinderi de pământ; 4. durată: întinderea vieții umane e scurtă; 5. desvoltare: discurs de o mare întindere; 6. fig. importanță mare: întinderea unui dezastru; 7. extensiune intelectuală: spirit de o mare întindere.

întíndere f. Spațiu cît se întinde un corp, dimensiune în suprafață: vastă întindere a măriĭ. Durată: Întinderea vĭețiĭ umane e scurtă. Dezvoltare, extensiune: Întinderea unuĭ discurs. Fig. Mărime, proporțiune, dimensiune: Întinderea unuĭ dezastru. Fiz. Acea proprietate a materiiĭ pin care corpurile nu pot ocupa de cît un anumit loc în spațiŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întíndere s. f., g.-d. art. întínderii; (suprafețe) pl. întínderi

întíndere s. f., g.-d. art. întínderii; (suprafețe) pl. întínderi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTÍNDERE s. 1. încordare, tensionare, tragere. (~ firelor textile.) 2. v. încordare. 3. lăbărțare, lărgire. (~ puloverului după spălare.) 4. încordare, tensiune. (~ mușchilor.) 5. v. extensiune. 6. lungire, prelungire. (~ șirului până pe strada următoare.) 7. v. lungime. 8. v. suprafață. 9. v. cuprins. 10. față, întins, suprafață, (înv.) surfață. (Pe ~ mării, a câmpiei.) 11. v. culcare. 12. v. expunere. 13. v. așternere. 14. v. ungere. 15. lungire, prelungire. (~ banchetului până în zori.) 16. durată, lungime, mărime. (~ unei zile.) 17. v. durată. 18. v. bogăție. 19. v. ambitus.

ÎNTINDERE s. 1. încordare, tensionare, tragere. (~ firelor textile.) 2. încordare, înstrunare, strunire, (înv.) încordătură. (~ arcului.) 3. lărgire. (~ puloverului.) 4. încordare, tensiune. (~ mușchilor.) 5. extensiune, extindere. (Mișcări de ~ a brațelor.) 6. lungire, prelungire. (~ șirului pînă pe strada următoare.) 7. distanță, lungime. (Pe o ~ de circa 2 km.) 8. mărime, suprafață. (~ unui loc.) 9. cuprins, întins, spațiu, suprafață, teritoriu, (înv.) cuprindere, olat. (Pe toată ~ țării.) 10. față, întins, suprafață, (înv.) surfață. (Pe ~ mării, a cîmpiei.) 11. culcare, culcat, lungire, trîntire. (~ cuiva după amiază.) 12. etalaj, etalare, expunere. (~ mărfii pe tarabă.) 13. așezare, așternere, punere. (~ feței de masă.) 14. ungere, uns. (~ untului pe pîine.) 15. lungire, prelungire. (~ banchetului pînă în zori.) 16. durată, lungime, mărime. (~ unei zile.) 17. durată, interval, perioadă, răstimp, timp, (reg.) rahăt. (Pe toată ~ examenului.) 18. bogăție, vastitate. (~ cunoștințelor sale.) 19. (MUZ.) ambitus, diapazon, registru.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

întindere v. ambitus (1).

Intrare: întindere
întindere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întindere
  • ‑ntindere
  • întinderea
  • ‑ntinderea
plural
  • întinderi
  • ‑ntinderi
  • întinderile
  • ‑ntinderile
genitiv-dativ singular
  • întinderi
  • ‑ntinderi
  • întinderii
  • ‑ntinderii
plural
  • întinderi
  • ‑ntinderi
  • întinderilor
  • ‑ntinderilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întindere

  • 1. (numai) singular Faptul de a (se) întinde; extensiune în spațiu.
    exemple
    • Monastirea Neamțul... luă o întindere mare. NEGRUZZI, S. I 214.
      surse: DLRLC
    • 1.1. medicină (în) sintagmă (Întindere musculară) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilitățile lor de întindere, ajungând până la ruptură.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. concretizat Suprafață a unui lucru sau a unui loc; loc, spațiu întins.
    exemple
    • Stelele pîlpîiau peste sat, peste întinderea cîmpiilor. CAMILAR, TEM. 238.
      surse: DLRLC
    • Pe toată întinderea cerului... nu se definesc norii. SAHIA, N. 29.
      surse: DLRLC
    • Văpaia lunii s-așterne pe sclipitoarele întinderi de zăpadă. VLAHUȚĂ, N. 140.
      surse: DLRLC
    • Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum. ALECSANDRI, O. 168.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi întinde
    surse: DEX '09 DEX '98