5 definiții pentru încetinel (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCETINÉL, -ÍCĂ, încetinei, -ele, adj., adv. 1. Adj. Diminutiv al lui încet; domol, potolit. 2. Adv. Încetișor. – Încet + suf. -inel.

ÎNCETINÉL, -ÍCĂ, încetinei, -ele, adj., adv. 1. Adj. Diminutiv al lui încet; domol, potolit. 2. Adv. Încetișor. – Încet + suf. -inel.

încetinel, ~ea [At: ALEXANDRIA 15/1 / Pl: ~ei, ~e / E: încet + -inel] 1 a Cu mișcări lente Si: domol, încetuț (1), potolit. 2-3 av (Șhp) (Foarte) încet (9) Si: cătinel (1-2), încetișor (2-3), încetuț (2-3), (reg) încetinică (1-2),încetuc (1-2), tiptil (1-2). 4 av Cu glas scăzut Si: încetișor (4), încetuț (4).

ÎNCETINÉL2, -ÍCĂ, încetinei,-ele, adj. (Rar) Diminutiv al lui încet2; domol, potolit. Hora e prea încetinită. DELAVRANCEA, V. V. 177.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

încetinél1 adj. m., pl. încetinéi; f. încetinícă, pl. încetinéle

încetinél adj. m., pl. încetinéi; f. sg. încetinícă, pl. încetinéle

Intrare: încetinel (adj.)
încetinel1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A70)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încetinel
  • ‑ncetinel
  • încetinelul
  • încetinelu‑
  • ‑ncetinelul
  • ‑ncetinelu‑
  • încetini
  • ‑ncetini
  • încetinica
  • ‑ncetinica
plural
  • încetinei
  • ‑ncetinei
  • încetineii
  • ‑ncetineii
  • încetinele
  • ‑ncetinele
  • încetinelele
  • ‑ncetinelele
genitiv-dativ singular
  • încetinel
  • ‑ncetinel
  • încetinelului
  • ‑ncetinelului
  • încetinele
  • ‑ncetinele
  • încetinelei
  • ‑ncetinelei
plural
  • încetinei
  • ‑ncetinei
  • încetineilor
  • ‑ncetineilor
  • încetinele
  • ‑ncetinele
  • încetinelelor
  • ‑ncetinelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încetinel (adj.)

etimologie:

  • Încet + sufix -inel.
    surse: DEX '98 DEX '09