dexonline

info

14 definiții pentru încâina

din care

explicative DEX (8)
ortografice DOOM (3)
sinonime (2)
antonime (1)

Explicative DEX

ÎNCÂINA, încăinez, vb. I. Refl. (Înv. și pop.) A deveni rău, câinos. ♦ A se încăpățâna. [Var.: încâini vb. IV] – În + câine.

încâina v vz încâini

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

ÎNCÂINA, încâinez, vb. I. Refl. (Rar) A deveni rău, câinos. ♦ A se încăpățâna. – În + câine.

încâinà v. a se încăpățâna: se încâinase și nu vrea să dea inelul ISP. [V. câine].

ÎNCÂINI vb. IV v. încâina.

încâini vr [At: DA ms / V: (cscj) ~na / Pzi: ~nesc / E: în- + câine] 1 (Rar) A deveni rău, câinos. 2 A se încăpățâna.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

ÎNCÎINA, încîinez, vb. I. Refl. (Rar) A deveni rău, cîinos; a se îndîrji, a se încăpățîna. Dacă văzură... că se încîinase și nu vrea să dea inelul, îl puseră jos. ISPIRESCU, L. 108.

încînéz v. tr. (d. cîne). Vechĭ. Supăr, înfuriĭ. Azĭ. Vest. încîinéz, îndărătnicesc, înfuriĭ.

Ortografice DOOM

!încâina (a se ~) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă încâinez, 3 se încâinează, imperf. 1 sg. mă încâinam; conj. prez. 1 sg. să mă încâinez, 3 să se încâineze; imper. 2 sg. afirm. încâinează-te; ger. încâinându-mă

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

!încâina/încâini (a se ~) (înv., pop.) vb. refl., ind. prez. 3 se încâinează/se încâinește, imperf. 3 sg. se încâina/se încâinea; conj. prez. 3 să se încâineze/să se încâinească

încâina vb., ind. prez. 1 sg. încâinez, 3 sg. și pl. încâinează

Sinonime

ÎNCÂINA vb. v. încăpățâna, îndărătnici, înrăi.

încîina vb. v. ÎNCĂPĂȚÎNA. ÎNDĂRĂTNICI. ÎNRĂI.

Antonime

A (se) încâina ≠ a (se) înduioșa

Intrare: încâina

încâina verb grupa I conjugarea a II-a reflexiv

verb (V201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) încâina ‑ncâina	încâinare ‑ncâinare	încâinat ‑ncâinat încâinatu‑ ‑ncâinatu‑	încâinând ‑ncâinând încâinându‑ ‑ncâinându‑	singular	plural
		(a) încâina ‑ncâina	încâinare ‑ncâinare	încâinat ‑ncâinat încâinatu‑ ‑ncâinatu‑	încâinând ‑ncâinând încâinându‑ ‑ncâinându‑	încâinează ‑ncâinează	încâinați ‑ncâinați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	încâinez ‑ncâinez	(să) încâinez ‑ncâinez	încâinam ‑ncâinam	încâinai ‑ncâinai	încâinasem ‑ncâinasem
	a II-a (tu)	încâinezi ‑ncâinezi	(să) încâinezi ‑ncâinezi	încâinai ‑ncâinai	încâinași ‑ncâinași	încâinaseși ‑ncâinaseși
	a III-a (el, ea)	încâinează ‑ncâinează	(să) încâineze ‑ncâineze	încâina ‑ncâina	încâină ‑ncâină	încâinase ‑ncâinase
plural	I (noi)	încâinăm ‑ncâinăm	(să) încâinăm ‑ncâinăm	încâinam ‑ncâinam	încâinarăm ‑ncâinarăm	încâinaserăm ‑ncâinaserăm încâinasem ‑ncâinasem
	a II-a (voi)	încâinați ‑ncâinați	(să) încâinați ‑ncâinați	încâinați ‑ncâinați	încâinarăți ‑ncâinarăți	încâinaserăți ‑ncâinaserăți încâinaseți ‑ncâinaseți
	a III-a (ei, ele)	încâinează ‑ncâinează	(să) încâineze ‑ncâineze	încâinau ‑ncâinau	încâinară ‑ncâinară	încâinaseră ‑ncâinaseră

încâini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a reflexiv

verb (V401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) încâini ‑ncâini	încâinire ‑ncâinire	încâinit ‑ncâinit încâinitu‑ ‑ncâinitu‑	încâinind ‑ncâinind încâinindu‑ ‑ncâinindu‑	singular	plural
		(a) încâini ‑ncâini	încâinire ‑ncâinire	încâinit ‑ncâinit încâinitu‑ ‑ncâinitu‑	încâinind ‑ncâinind încâinindu‑ ‑ncâinindu‑	încâinește ‑ncâinește	încâiniți ‑ncâiniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	încâinesc ‑ncâinesc	(să) încâinesc ‑ncâinesc	încâineam ‑ncâineam	încâinii ‑ncâinii	încâinisem ‑ncâinisem
	a II-a (tu)	încâinești ‑ncâinești	(să) încâinești ‑ncâinești	încâineai ‑ncâineai	încâiniși ‑ncâiniși	încâiniseși ‑ncâiniseși
	a III-a (el, ea)	încâinește ‑ncâinește	(să) încâinească ‑ncâinească	încâinea ‑ncâinea	încâini ‑ncâini	încâinise ‑ncâinise
plural	I (noi)	încâinim ‑ncâinim	(să) încâinim ‑ncâinim	încâineam ‑ncâineam	încâinirăm ‑ncâinirăm	încâiniserăm ‑ncâiniserăm încâinisem ‑ncâinisem
	a II-a (voi)	încâiniți ‑ncâiniți	(să) încâiniți ‑ncâiniți	încâineați ‑ncâineați	încâinirăți ‑ncâinirăți	încâiniserăți ‑ncâiniserăți încâiniseți ‑ncâiniseți
	a III-a (ei, ele)	încâinesc ‑ncâinesc	(să) încâinească ‑ncâinească	încâineau ‑ncâineau	încâiniră ‑ncâiniră	încâiniseră ‑ncâiniseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

încâina, încâinezverb

1. învechit popular A deveni rău, câinos. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: înrăi antonime: înduioșa
- 1.1. A se încăpățâna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  
  sinonime: încăpățâna îndârji îndărătnici
  - format_quote Dacă văzură... că se încîinase și nu vrea să dea inelul, îl puseră jos. ISPIRESCU, L. 108. DLRLC

etimologie:

În + câine DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

14 definiții pentru încâina

Explicative DEX

Ortografice DOOM

Sinonime

Antonime

încâina, încâinezverb

etimologie:

Exemple de pronunție a termenului „încâina”