7 definiții pentru împletit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împletit1 sn [At: PAMFILE, DUȘM. 117 / Pl: ~uri / E: împleti] 1-9 Împletire (1-9). 10 (Fig) Uneltire. 11 (Rar) Împletire (11).

ÎMPLETÍT1 s. n. Împletire. – V. împleti.

ÎMPLETÍT1 s. n. Împletire. – V. împleti.

ÎMPLETÍT1 s. n. Împletire. Împletitul ciorapilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPLETÍT s. v. tricotare.

ÎMPLETIT s. împletire, tricotare, tricotat. (~ unui pulover.)

Intrare: împletit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitul
  • împletitu‑
  • ‑mpletitul
  • ‑mpletitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • împletit
  • ‑mpletit
  • împletitului
  • ‑mpletitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împletit (s.n.)

etimologie:

  • vezi împleti
    surse: DEX '98 DEX '09