12 definiții pentru îmbulzeală îmbulzală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBULZEÁLĂ, îmbulzeli, s. f. Îngrămădire de oameni (rar, de obiecte); înghesuială; aglomerație. – Îmbulzi + suf. -eală.

ÎMBULZEÁLĂ, îmbulzeli, s. f. Îngrămădire de oameni (rar, de obiecte); înghesuială; aglomerație. – Îmbulzi + suf. -eală.

îmbulzea [At: GCR. II, 22/33 / V: ~za / Pl: ~eli / E: îmbulzi + -eală] (Ccr) Îmbulzire (1).

ÎMBULZEÁLĂ, (rar) îmbulzeli, s. f. (Uneori determinat prin «de lume», «de oameni») Îngrămădire mare de oameni, înghesuiți fără nici o ordine; înghesuială, îngrămădeală. În Iași, în cele trei zile ale sărbătoririi lui Cuza-vodă, a fost îmbulzeală nemaipomenită de lume. SADOVEANU, O. VI 477. Prin prăvălii e o îmbulzeală ș-o zarvă amețitoare. VLAHUȚĂ, O. A. 388. ♦ (Rar) Îngrămădire de obiecte în dezordine. Trebuia multă luare-aminte, căci noaptea era neagră și, prin îmbulzeala multor vapoare, ușor se putea întîmpla o ciocnire. DUNĂREANU, CII. 92. ♦ (Concretizat, neobișnuit) Mulțime de oameni. Îmbulzelile apropiate ascultau cu uimire și înfricoșare. SADOVEANU, F. J. 25.

ÎMBULZEÁLĂ ~éli f. Situație creată prin îmbulzire. /a îmbulzi + suf. ~eală

îmbulzeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a saŭ de a se îmbulzi, aglomerațiune.

îmbulza sf vz îmbulzeală


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îmbulzeálă s. f., g.-d. art. îmbulzélii; pl. îmbulzéli

îmbulzeálă s. f., g.-d. art. îmbulzélii; pl. îmbulzéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMBULZEÁLĂ s. v. aglomerație, grămădeală, înghesuială, îngrămădeală, învălmășeală, (pop.) valmă, (Ban. și prin Olt., Transilv.) năloagă, (Transilv.) vlog, (înv.) glogozeală. (Era o ~ de nedescris.)

ÎMBULZEA s. afluență, aflux, aglomerație, grămădeală, înghesuială, îngrămădeală, învălmășeală, (pop.) valmă, (Ban. și prin Olt., Transilv.) năloagă, (Transilv.) vlog, (înv.) glogozeală. (Era o ~ de nedescris.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbulzeálă, îmbulzeli, s.f. – Înghesuială, aglomerație. – Din îmbulzi + suf. -eală (DEX, MDA).

Intrare: îmbulzeală
îmbulzeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbulzea
  • ‑mbulzea
  • îmbulzeala
  • ‑mbulzeala
plural
  • îmbulzeli
  • ‑mbulzeli
  • îmbulzelile
  • ‑mbulzelile
genitiv-dativ singular
  • îmbulzeli
  • ‑mbulzeli
  • îmbulzelii
  • ‑mbulzelii
plural
  • îmbulzeli
  • ‑mbulzeli
  • îmbulzelilor
  • ‑mbulzelilor
vocativ singular
plural
îmbulzală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

îmbulzeală îmbulzală

  • 1. Îngrămădire de oameni (rar, de obiecte).
    exemple
    • În Iași, în cele trei zile ale sărbătoririi lui Cuza-vodă, a fost îmbulzeală nemaipomenită de lume. SADOVEANU, O. VI 477.
      surse: DLRLC
    • Prin prăvălii e o îmbulzeală ș-o zarvă amețitoare. VLAHUȚĂ, O. A. 388.
      surse: DLRLC
    • Trebuia multă luare-aminte, căci noaptea era neagră și, prin îmbulzeala multor vapoare, ușor se putea întîmpla o ciocnire. DUNĂREANU, CII. 92.
      surse: DLRLC
    • 1.1. concretizat neobișnuit Mulțime de oameni.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Îmbulzelile apropiate ascultau cu uimire și înfricoșare. SADOVEANU, F. J. 25.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Îmbulzi + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09