14 definiții pentru împotmoli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPOTMOLI, împotmolesc, vb. IV. Refl. A se înțepeni în nămol, în nisip etc.; a se îngloda, a se înnămoli. ♦ (Despre albia unei ape curgătoare) A se înnămoli, a se îngusta din cauza aluviunilor. ♦ Fig. A nu putea fi dus până la capăt, soluționat, rezolvat. – În + potmoli. corectat(ă)

împotmoli [At: MAT. FOLC. 66 / Pzi: ~lesc / E: în- + potmol] 1-2 vtr A (se) înțepeni în nămol. 3 vr (D. un râu sau un lac) A-și micșora adâncimea prin depunerea de aluviuni pe fundul albiei Si: a (se) înnămoli, a (se) îngloda. 4 vr (Fig) A nu putea fi soluționat.

ÎMPOTMOLI, împotmolesc, vb. IV. Refl. A se înțepeni în nămol, în nisip etc.; a se îngloda, a se înnămoli. ♦ (Despre albia unei ape curgătoare) A se înnămoli, a se îngusta din cauza aluviunilor. ♦ Fig. A nu putea fi dus până la capăt, soluționat, rezolvat. – În + potmol.

ÎMPOTMOLI, împotmolesc, vb. IV. Refl. 1. A rămîne imobilizat în nămol (în potmol, în nisip etc.), a se înnămoli, a se îngloda. Te-mpotmoleai acolo în mlaștini Pîn’ la genunchi. TOMA, C. V. 326. După un timp, tunurile se împotmolesc. CAMIL PETRESCU, U. N. 390. ◊ Fig. Ai avut curajul cel mare să pornești la defrișarea unei regiuni împotmolită în ignoranță și superstiție. C. PETRESCU, A. 401. 2. (Despre albia unei ape curgătoare, despre canale etc.) A-și micșora secțiunea de scurgere, prin depunerea materialului transportat de ape.

A ÎMPOTMOLI ~esc tranz. A face să se împotmolească. /în + podmol

A SE ÎMPOTMOLI mă ~esc intranz. 1) (despre vehicule, oameni etc.) A intra adânc (în nămol, nisip, zăpadă), fără a putea să înainteze; a se înfunda. ~ în mlaștină. 2) fig. A nu putea ieși dintr-o dificultate; a se încurca (rău); a se îngloda. ~ în treburi. 3) (despre albia unei ape) A se îngusta din cauza aluviunilor; a se înnămoli. /în + podmol

împotmolésc și potmolésc v. tr. (d. potmol). Înomolesc. V. refl. Vaporu s’a împotmolit în nisip. V. întroĭenesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împotmoli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă împotmolesc, 3 sg. se împotmolește, imperf. 1 sg. mă împotmoleam; conj. prez. 1 sg. să mă împotmolesc, 3 să se împotmolească; imper. 2 sg. afirm. împotmolește-te, ger. împotmolindu-mă

!împotmoli (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se împotmolește, imperf. 3 sg. se împotmolea; conj. prez. 3 se împotmolească

împotmoli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împotmolesc, imperf. 3 sg. împotmolea; conj. prez. 3 sg. și pl. împotmolească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPOTMOLI vb. a se îngloda, a se înnămoli, a se nămoli, a se noroi, (rar) a se înnoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se întina. (Căruța s-a ~ în drum.)

ÎMPOTMOLI vb. a se îngloda, a se înnămoli, a se nămoli, a se noroi, (rar) a se înnoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se întina. (Căruța s-a ~ în drum.)

Intrare: împotmoli
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împotmoli
  • ‑mpotmoli
  • împotmolire
  • ‑mpotmolire
  • împotmolit
  • ‑mpotmolit
  • împotmolitu‑
  • ‑mpotmolitu‑
  • împotmolind
  • ‑mpotmolind
  • împotmolindu‑
  • ‑mpotmolindu‑
singular plural
  • împotmolește
  • ‑mpotmolește
  • împotmoliți
  • ‑mpotmoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împotmolesc
  • ‑mpotmolesc
(să)
  • împotmolesc
  • ‑mpotmolesc
  • împotmoleam
  • ‑mpotmoleam
  • împotmolii
  • ‑mpotmolii
  • împotmolisem
  • ‑mpotmolisem
a II-a (tu)
  • împotmolești
  • ‑mpotmolești
(să)
  • împotmolești
  • ‑mpotmolești
  • împotmoleai
  • ‑mpotmoleai
  • împotmoliși
  • ‑mpotmoliși
  • împotmoliseși
  • ‑mpotmoliseși
a III-a (el, ea)
  • împotmolește
  • ‑mpotmolește
(să)
  • împotmolească
  • ‑mpotmolească
  • împotmolea
  • ‑mpotmolea
  • împotmoli
  • ‑mpotmoli
  • împotmolise
  • ‑mpotmolise
plural I (noi)
  • împotmolim
  • ‑mpotmolim
(să)
  • împotmolim
  • ‑mpotmolim
  • împotmoleam
  • ‑mpotmoleam
  • împotmolirăm
  • ‑mpotmolirăm
  • împotmoliserăm
  • ‑mpotmoliserăm
  • împotmolisem
  • ‑mpotmolisem
a II-a (voi)
  • împotmoliți
  • ‑mpotmoliți
(să)
  • împotmoliți
  • ‑mpotmoliți
  • împotmoleați
  • ‑mpotmoleați
  • împotmolirăți
  • ‑mpotmolirăți
  • împotmoliserăți
  • ‑mpotmoliserăți
  • împotmoliseți
  • ‑mpotmoliseți
a III-a (ei, ele)
  • împotmolesc
  • ‑mpotmolesc
(să)
  • împotmolească
  • ‑mpotmolească
  • împotmoleau
  • ‑mpotmoleau
  • împotmoli
  • ‑mpotmoli
  • împotmoliseră
  • ‑mpotmoliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împotmoli, împotmolescverb

  • 1. A se înțepeni în nămol, în nisip etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Te-mpotmoleai acolo în mlaștini Pîn’ la genunchi. TOMA, C. V. 326. DLRLC
    • format_quote După un timp, tunurile se împotmolesc. CAMIL PETRESCU, U. N. 390. DLRLC
    • format_quote figurat Ai avut curajul cel mare să pornești la defrișarea unei regiuni împotmolită în ignoranță și superstiție. C. PETRESCU, A. 401. DLRLC
    • 1.1. (Despre albia unei ape curgătoare) A se înnămoli, a se îngusta din cauza aluviunilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. figurat A nu putea fi dus până la capăt, soluționat, rezolvat. DEX '09 DEX '98
      sinonime: încurca
etimologie:
  • În + potmol DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.