2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZORALÍE, zoralii, s. f. (Mai ales în forma articulată) Numele unui dans popular și melodia după care se dansează; ca-la-ușa-cortului. V. bătută. În sala de bal a domniței Ralu, la Cișmeaua Roșie, protipendada juca menuet, cracoviana...: la mahala gloata se mulțumea cu pristoleanca, chindia și zoralia. C. PETRESCU, C. V. 78. Ziseră lăutarilor să cînte «pristoleanca», «chindia» și jocul numit «ca-la-ușa-cortului» sau «zoralia». EILIMON, C. 176. ♦ (Adjectival, atestat în forma zuralie) Cu mișcări vii. L-am văzut dulce păstoraș al Carpaților, cu cavalul în brîu, învîrtind o bătută zuralie. M. I. CARAGIALE, C. 57. – Variantă: zuralíe s. f.

ZORALÍE, zoralii, s. f. Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate) și melodia după care se execută; ca-la-ușa-cortului. [Var.: zuralíe s. f.] – După tc. zorlu „violent, puternic”.

zoralie f. 1. un fel de bătută, horă cu sărituri uniforme și neregulate: ciocoii ziseră lăutarilor să cânte zoralia FIL.; 2. horă după masa de cununie. [Turc. ZORLY, violent, lit. joc violent].

zoralíe f. (cp. cu turc. saraly, epileptic). Un dans violent, un fel de bătută: ziseră lăutarilor să cînte chindia și jocu numit „ca la ușa cortuluĭ” saŭ „zoralia” (Șăin.). O horă după masa de cununie.

ZORALÍA s. f. art. (Înv. și reg.) Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate); ca-la-ușa-cortului; melodie după care se execută acest dans. [Var.: zuralíe s. f.] – Et. nec.

ZURALÍE s. f. v. zoralie.[1]

  1. trimiterea ar trebui să fie la zoralia Ladislau Strifler

zoraliu, ~ie sf, a [At: I. GOLESCU, ap. PR. DRAM. 12 / V: (reg) zurailia zur~, zuralie / Pl: ~ii / E: ns cf zor1, zurliu] 1 a (Îvr) Care se grăbește. 2 a (Rar; îf zuraliu, d. dansuri) Cu mișcări iuți, vioaie. 3 sf (Reg) Zănatic. 4 a (Îf zuraliu; îe) A făcut-o zuralie A făcut ceva foarte nepotrivit, prostesc. 5 sfa (Îvr) Dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate). 6 sfa (Îvr) Melodie după care se execută zoralia (5). 7 sfa (Reg; îs) ~ pe căluș Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8 sfa Melodie după care se execută zoralia (7).

zoraliu, -ie adj., s.f. 1 adj. (înv.) Care se grăbește. 2 s.f. art. (reg.) Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate). ♦ Melodie după care se execută acest dans. • pl. -ii. și (reg.) zuralie s.f. /etimol. nec.

ZORALÍA s. f. art. Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate); ca-la-ușa-cortului; melodie după care se execută acest dans. [Var.: zuralíe s. f.] – Et. nec.

ZURALÍE, zuralíi, s. f. 1. (Var.) Zoralie. 2. (Adjectival) Cu mișcări vii. (cf. zoralie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zoralíe (dans) s. f., pl. zoralíi

zoralía (dans) (înv., reg.) s. f. art., neart. zoralíe, g.-d. art. zoralíei

zoralíu (înv., rar) adj. m., f. zoralíe; pl. m. și f. zoralíi

zoralíu adj. m., f. zoralíe; pl. m. și f. zoralíi

arată toate definițiile

Intrare: zoralie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zoralie
  • zoralia
plural
  • zoralii
  • zoraliile
genitiv-dativ singular
  • zoralii
  • zoraliei
plural
  • zoralii
  • zoraliilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zuralie
  • zuralia
plural
  • zuralii
  • zuraliile
genitiv-dativ singular
  • zuralii
  • zuraliei
plural
  • zuralii
  • zuraliilor
vocativ singular
plural
Intrare: zoraliu
zoraliu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zoraliu
  • zoraliul
  • zoraliu‑
  • zoralie
  • zoralia
plural
  • zoralii
  • zoraliii
  • zoralii
  • zoraliile
genitiv-dativ singular
  • zoraliu
  • zoraliului
  • zoralii
  • zoraliei
plural
  • zoralii
  • zoraliilor
  • zoralii
  • zoraliilor
vocativ singular
plural
zuraliu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zuraliu
  • zuraliul
  • zuraliu‑
  • zuralie
  • zuralia
plural
  • zuralii
  • zuraliii
  • zuralii
  • zuraliile
genitiv-dativ singular
  • zuraliu
  • zuraliului
  • zuralii
  • zuraliei
plural
  • zuralii
  • zuraliilor
  • zuralii
  • zuraliilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zoralie zuralie

  • 1. învechit regional mai ales articulat Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate); melodie după care se execută acest dans.
    surse: DEX '09 DLRLC DEX '98 sinonime: ca-la-ușa-cortului attach_file 2 exemple
    exemple
    • În sala de bal a domniței Ralu, la Cișmeaua Roșie, protipendada juca menuet, cracoviana...; la mahala gloata se mulțumea cu pristoleanca, chindia și zoralia. C. PETRESCU, C. V. 78.
      surse: DLRLC
    • Ziseră lăutarilor să cînte «pristoleanca», «chindia» și jocul numit «ca-la-ușa-cortului» sau «zoralia». FILIMON, C. 176.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) adjectival Cu mișcări vii.
      exemple
      • L-am văzut dulce păstoraș al Carpaților, cu cavalul în brîu, învîrtind o bătută zuralie. M. I. CARAGIALE, C. 57.
        surse: DLRLC

etimologie:

zoraliu zuraliu

  • 1. Cu mișcări vii.
    surse: DLRLC

etimologie: