2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zof sn [At: IORGA, S. D. II, 402 / V: zuf / S și: (înv) sof / Pl: ~uri / E: tc sof] 1 Sortiment de stofă de lână fină și ușoară, care se fabrica în sec. XVIII-XIX. 2 (Înv) Țesătură de păr de capră sau de lână în amestec cu mătase. 3 (îdt) Barhet. 4 (Înv) Serj.

zof s.n. Sortiment de stofă de lînă fină, care se fabrica în sec. 18-19. Avea... giubea de zuf albastru-deschis (FIL.). • pl. -uri. și sof s.n. /<tc. sof.

-ZÓF, -ZOFÍE elem. „Înțelept, înțelepciune”, „învățat”. (din fr. -sophe, -sophie, cf. gr. sophos, sophikos, sophia)

zof n. 1. od. materie de lână fină și ușoară: giubea de zof albastru deschis FIL.; 2. azi, Mold. pere de zof, cele mai timpurii, fața albă, gust dulce. [Turc. SOF].

zof, zuf și sof n., pl. urĭ (turc. zof, sof, lînă, stofă de lînă, d. ar. sof). Vechĭ. O stofă supțire de lînă de Angora. Azĭ Mold. nord. Pere de zof, un fel de pere dulcĭ timpuriĭ.

-zofie [At: DN3 / E: fr -sophie, it -sofia] Element secund de compunere savantă cu semnificația: 1 Știință. 2 Înțelepciune. 3 Doctrină. 4 Studiu.

-ZOFIC Element secund de compunere savantă cu semnificația „(relativ la) știință”, „înțelepciune”. [< fr. -sophique, it. -sofico, cf. gr. sophikos].

-ZOFIE Element secund de compunere savantă cu semnificația „știință”, „înțelepciune”, „doctrină”, „studiu”. [< fr. -sophie, it. -sofia, cf. gr. sophia – înțelepciune].


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZOF2, zófuri, s. n. (Înv., Var.) Zuf. (din tc. zof)

zof (zofuri), s. n. – Stofă orientală de lînă. Tc. zof (Șeineanu, II, 390). Înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zof, zófuri, s.n. (înv.) stofă subțire de lână de Angora.

-ZOF (-SOF) „înțelept, învățat, cunoscător”. ◊ gr. sophos „înțelept” > fr. -sophe, germ. -soph, it. -sofo > rom. -zof și -sof.

-ZOFIE (-SOFIE) „știință, cunoaștere”. ◊ gr. sophia „înțelepciune” > fr. -sophie, germ. id., it. -sofia > rom. -zofie și -sofie.

Intrare: zof (s.n.)
zof1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DAR, DER, Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zof
  • zoful
  • zofu‑
plural
  • zofuri
  • zofurile
genitiv-dativ singular
  • zof
  • zofului
plural
  • zofuri
  • zofurilor
vocativ singular
plural
Intrare: zofie
zofie
sufix (I7-S)
  • zofie
zof2 (suf.)
sufix (I7-S)
  • zof
sufix (I7-S)
  • zofic
sof2 (suf.)
sufix (I7-S)
  • sof
sofie
sufix (I7-S)
  • sofie
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zofie zof zofic sof sofie

  • 1. Element secund de compunere savantă cu semnificația „știință”, „înțelepciune”, „doctrină”, „studiu”.
    surse: DN

etimologie: