zof sn [At: IORGA, S. D. II, 402 / V: zuf / S și: (înv) sof / Pl: ~uri / E: tc sof] 1 Sortiment de stofă de lână fină și ușoară, care se fabrica în sec. XVIII-XIX. 2 (Înv) Țesătură de păr de capră sau de lână în amestec cu mătase. 3 (îdt) Barhet. 4 (Înv) Serj.

zof s.n. Sortiment de stofă de lînă fină, care se fabrica în sec. 18-19. Avea... giubea de zuf albastru-deschis (FIL.). • pl. -uri. și sof s.n. /<tc. sof.

*ZOF, SOF sbst. ⛓ Stofă de lînă subțire și ușoară [tc. sof].

zof n. 1. od. materie de lână fină și ușoară: giubea de zof albastru deschis FIL.; 2. azi, Mold. pere de zof, cele mai timpurii, fața albă, gust dulce. [Turc. SOF].

zof, zuf și sof n., pl. urĭ (turc. zof, sof, lînă, stofă de lînă, d. ar. sof). Vechĭ. O stofă supțire de lînă de Angora. Azĭ Mold. nord. Pere de zof, un fel de pere dulcĭ timpuriĭ.

sof sn vz zof

zuf² sn vz zof

zuf s.n. v. zof.

†ZUF = ZOF.

sof, V. zof.

zuf, V. zof.

zuf (reg.) s. n.

zof (zofuri), s. n. – Stofă orientală de lînă. Tc. zof (Șeineanu, II, 390). Înv.

ZOF², zofuri, s. n. (Înv., Var.) Zuf. (din tc. zof)

sof (-furi), s. m. – Camgarn, țesătură de lînă. – Var. zof, suf (Tiktin). Tc. arab. sof, suf (Tiktin). Sec. XVIII., înv.

zof, zofuri, s.n. (înv.) stofă subțire de lână de Angora.