2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZEPPELÍN, zeppeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul; dirijabil. – Din germ. Zeppelin.

ZEPPELÍN / ZÉPPELIN [ȚE-PE-] s. n. dirijabil de mari dimensiuni, cu un înveliș rigid de metal și cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen. (< germ. Zeppelin)

ZEPPELÍN ~e n. Dirijabil mare (cu înveliș de metal), umplut cu hidrogen sau cu un alt gaz mai ușor decât aerul. [Acc. și zéppelin] /<germ. Zeppelin

ZEPELÍN, zepeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul; dirijabil. [Scris și: zeppelin] – Din germ. Zeppelin.

zepelin sn [At: RESMERIȚĂ, D. / V: (rar) țe~ / Pl: ~e / E: fr zeppelin, ger Zeppelin] Navă aeriană din metal, de formă cilindrică, cu secțiunea circulară sau ovală și cu extremitățile alungite, prevăzută cu o nacelă pentru călători și echipată cu mijloace proprii de propulsie și de deplasare în orice direcție Si: dirijabil (2).

zepelin s.n. (nav.) Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, cu schelet metalic, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decît aerul; dirijabil. Zepelinul fumuriu s-a pierdut în albastrul cerului (PER.). • pl. -e. și (pop.) țepelin s.m. /<germ. Zeppelin, fr. zeppelin; cf. nm. pr. Ferdinand von Zeppelin, inventator german.

ZEPELÍN, zepeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă, de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen. [Var.: țepelín s. n.] – Germ. Zeppelin.

ZEPELÍN s.n. Balon dirijabil de mari dimensiuni, cu un înveliș rigid de metal și cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen. [Var. țepelin s.n., var. (după alte surse) zeppelin s.n. / < germ. Zeppelin, cf. Ferdinand von Zeppelin – numele inventatorului].

țepelin n. dirijabil german, inventat de contele Zeppelin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Zéppelin (nume de persoană) [z pron. ț] s. propriu

zeppelín/zéppelin s. n. [z pron. germ. ț], pl. zeppelíne/zéppeline

zeppelín / zéppelin s. n. [z pron. germ. ț], pl. zeppelíne / zéppeline

!zepelín (dirijabil) s. n., pl. zepelíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: Zeppelin
Zeppelin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Zeppelin
Intrare: zepelin
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zepelin
  • zepelinul
  • zepelinu‑
plural
  • zepeline
  • zepelinele
genitiv-dativ singular
  • zepelin
  • zepelinului
plural
  • zepeline
  • zepelinelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zeppelin
  • zeppelinul
  • zeppelinu‑
plural
  • zeppeline
  • zeppelinele
genitiv-dativ singular
  • zeppelin
  • zeppelinului
plural
  • zeppeline
  • zeppelinelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țepelin
  • țepelinul
  • țepelinu‑
plural
  • țepeline
  • țepelinele
genitiv-dativ singular
  • țepelin
  • țepelinului
plural
  • țepeline
  • țepelinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zepelin zeppelin țepelin

  • 1. Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM DN sinonime: dirijabil (s.n.)

etimologie: