2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZEMOȘÍRE s. f. (Reg.) Acțiunea de a se zemoși și rezultatul ei. – V. zemoși.

zemoșire sf [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) zămoșare, zăm~ / Pl: ~ri / E: zemoși] (Reg) 1 Umplere cu zeamă (17, 21, 30) Si: zemuială (1), (rar) zemuire (1). 2 Golire progresivă a unui vas, corp etc. care conține lichide Si: zemuială (2), (rar) zemuire (2). 3 Zdrobire a fructelor Si: zemuială (3), (rar) zemuire (3). 4 (Îf zămoșire) Supurație.

ZEMOȘÍRE, zemoșiri, s. f. Acțiunea de a se zemoși și rezultatul ei. – V. zemoși.

ZEMOȘÍRE s. f. Acțiunea de a se zemoși.

ZEMOȘÍRE s. f. Acțiunea de a se zemoși.

ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.

ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.

ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.

zemoși [At: PONTBRIANT, D. / V: zămoșa, zăm~ / Pzi: 3 ește / E: zemos] 1 vr (Reg) A se zemui (1). 2 vr (Reg; d. fructe) A se zdrobi (10). 3 vi (Reg; d. răni, furuncule etc.) A supura.

ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Regional; mai ales despre fructe) A deveni zemos.

A SE ZEMOȘÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni zemos; a se face suculent. 2) A-și pierde forma prin presare sau strângere; a se turti; a se strivi; a se chiflici. /Din zemos


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zemoșíre (reg.) s. f., g.-d. art. zemoșírii

zemoșíre s. f., g.-d. art. zemoșírii

!zemoșí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 zemoșéște, imperf. 3 sg. se zemoșeá conj. prez. 3 zemoșeáscă; ger. zemoșíndu-se

zemoșí vb., ind. prez. 3 sg. zemoșéște, imperf. 3 sg. zemoșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. zemoșeáscă; ger. zemoșínd


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZEMOȘI vb. a se zemui. (Fructele se ~.)

Intrare: zemoșire
zemoșire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zemoșire
  • zemoșirea
plural
  • zemoșiri
  • zemoșirile
genitiv-dativ singular
  • zemoșiri
  • zemoșirii
plural
  • zemoșiri
  • zemoșirilor
vocativ singular
plural
Intrare: zemoși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zemoși
  • zemoșire
  • zemoșit
  • zemoșitu‑
  • zemoșind
  • zemoșindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • zemoșește
(să)
  • zemoșească
  • zemoșea
  • zemoși
  • zemoșise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • zemoșesc
(să)
  • zemoșească
  • zemoșeau
  • zemoși
  • zemoșiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zemoșire

  • 1. regional Acțiunea de a se zemoși și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • vezi zemoși
    surse: DEX '98 DEX '09

zemoși

  • 1. regional A deveni zemos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: zemui
  • 2. A-și pierde forma prin presare sau strângere; a se turti; a se strivi; a se chiflici.
    surse: NODEX

etimologie:

  • zemos
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX