2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZEFLEMISI, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. – Zeflemea + suf. -isi.

ZEFLEMISI, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. – Zeflemea + suf. -isi.

zeflemisi vt(a) [At: ȘIO II1, 388 / Pzi: ~sesc / E: zeflemea + -isi] A avea o atitudine ironică față de cineva sau de ceva Si: a batjocori (1), a ridiculiza, (îvp) a spurca, (îrg) a măscări1 (1), (reg) a ciufuli (4), (reg) a ciufului, a ironiza, a împunge, a înțepa, a șfichiui, (liv) a persifla, (pfm) a urzica, (rar) a zeflemiza.

zeflemisi vb. IV. tr. A lua în rîs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a lua în derîdere; a batjocori. De cîteva ori unchiul George îl zeflemisi (POPOV.). ◊ (refl.) Se zeflemisea singură (PRED.). • prez.ind. -esc. /zeflemea + -isi.

ZEFLEMISI, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în rîs, în bătaie de joc, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva). Mihai era.zeflemisit cu vorba «poetul». CĂLINESCU, E. 24. Stelian Minea își spuse că reprezintă acum tipul desăvîrșit al ardeleanului rigid și solemn, cum îl zeflemiseau caricaturile și anecdotele timpului. C. PETRESCU, Î. II 214.

ZEFLEMISI, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în rîs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva). – Din zeflemea.

A ZEFLEMISI ~esc tranz. (persoane) A trata cu zeflemele; a lua în râs; a ironiza; a batjocori. /zeflemea + suf. ~isi

zeflemisì v. a lua în zeflemea, a lua peste picior. [Formațiune analogică].

zeflemisésc v. tr. (d. zeflemea). Sud. Ironizez, ĭaŭ în rîs.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zeflemisi (a ~) (desp. ze-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zeflemisesc, 3 sg. zeflemisește, imperf. 1 zeflemiseam; conj. prez. 1 sg. să zeflemisesc, 3 să zeflemisească

zeflemisi (a ~) (ze-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 zeflemisesc, imperf. 3 sg. zeflemisea; conj. prez. 3 să zefleimisească

zeflemisi vb. (sil. -fle-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zeflemisesc, imperf. 3 sg. zeflemisea; conj. prez. 3 sg. și pl. zeflemisească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZEFLEMISI vb. 1. v. ironiza. 2. v. batjocori.

ZEFLEMISI vb. 1. a ironiza, a persifla, (fig.) a împunge, a înțepa, a șfichiui, a urzica. (A ~ pe cineva într-un pamflet.) 2. a batjocori, a ridiculiza, (înv. și reg.) a măscări, (Transilv. și Mold.) a ciufuli, (înv. și pop. fig.) a spurca. (Toți îl ~.)

Intrare: zeflemisit
zeflemisit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zeflemisit
  • zeflemisitul
  • zeflemisitu‑
  • zeflemisi
  • zeflemisita
plural
  • zeflemisiți
  • zeflemisiții
  • zeflemisite
  • zeflemisitele
genitiv-dativ singular
  • zeflemisit
  • zeflemisitului
  • zeflemisite
  • zeflemisitei
plural
  • zeflemisiți
  • zeflemisiților
  • zeflemisite
  • zeflemisitelor
vocativ singular
plural
Intrare: zeflemisi
  • silabație: ze-fle- info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zeflemisi
  • zeflemisire
  • zeflemisit
  • zeflemisitu‑
  • zeflemisind
  • zeflemisindu‑
singular plural
  • zeflemisește
  • zeflemisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zeflemisesc
(să)
  • zeflemisesc
  • zeflemiseam
  • zeflemisii
  • zeflemisisem
a II-a (tu)
  • zeflemisești
(să)
  • zeflemisești
  • zeflemiseai
  • zeflemisiși
  • zeflemisiseși
a III-a (el, ea)
  • zeflemisește
(să)
  • zeflemisească
  • zeflemisea
  • zeflemisi
  • zeflemisise
plural I (noi)
  • zeflemisim
(să)
  • zeflemisim
  • zeflemiseam
  • zeflemisirăm
  • zeflemisiserăm
  • zeflemisisem
a II-a (voi)
  • zeflemisiți
(să)
  • zeflemisiți
  • zeflemiseați
  • zeflemisirăți
  • zeflemisiserăți
  • zeflemisiseți
a III-a (ei, ele)
  • zeflemisesc
(să)
  • zeflemisească
  • zeflemiseau
  • zeflemisi
  • zeflemisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zeflemisi, zeflemisescverb

  • 1. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Mihai era zeflemisit cu vorba «poetul». CĂLINESCU, E. 24. DLRLC
    • format_quote Stelian Minea își spuse că reprezintă acum tipul desăvîrșit al ardeleanului rigid și solemn, cum îl zeflemiseau caricaturile și anecdotele timpului. C. PETRESCU, Î. II 214. DLRLC
etimologie:
  • Zeflemea + sufix -isi. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.