2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZEBRÁ, zebréz, vb. I. tr. A vărga. (din fr. zébrer) [morf. DOOM]

ZÉBRĂ, zebre, s. f. Nume generic dat speciilor de cai sălbatici africani cu blana vărgată cu benzi alternative, deschise și închise; animal care face parte din aceste specii. ♦ Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. – Din fr. zèbre.

ZÉBRĂ, zebre, s. f. Nume generic dat speciilor de cai sălbatici africani cu blana vărgată cu benzi alternative, deschise și închise; animal care face parte din aceste specii. ♦ Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. – Din fr. zèbre.

zebră sf [At: IST. NAT. 15 / V: (înv) ~ru sm, (îvr) țebră / Pl: ~re / E: fr zèbre] 1 Mamifer sălbatic din Africa, foarte rapid, care are corpul acoperit cu păr alb sau cafeniu și vărgat cu dungi negre sau brune înrudit cu calul (Equus zebra). 2 Animal care face parte dintre zebre (1). 3 (Fig) Loc marcat cu benzi albe paralele pentru traversarea străzii de către pietoni Si: pasaj.

ZÉBRĂ, zebre, s. f. Mamifer sălbatic din Africa înrudit cu calul, avînd părul galben-deschis sau alb, vărgat cu dungi negre sau brune (Hippotigris zebra).

ZÉBRĂ, zebre, s. f. Mamifer sălbatic din Africa, înrudit cu calul, cu părul alb sau galben-deschis, vărgat cu dungi negre sau brune (Hippotigris zebra).Fr. zèbre.

ZÉBRĂ s.f. 1. Mamifer sălbatic înrudit cu calul, având corpul acoperit cu păr gălbui și vărgat cu dungi negre sau brune. 2. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din linii albe continue paralele cu axa acesteia. [< fr. zèbre, cf. port. zebra].

ZÉBRĂ s. f. 1. Mamifer african erbivor, imparicopitat, înrudit cu calul, cu păr gălbui și vărgat cu dungi negre sau brune. 2. Mic pește de recif și de acvariu, foarte vioi, cu multă mobilitate, cu dungi de un albastru metalic strălucitor pe fond argintiu sau, la mascul, auriu, originar din India. 3. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni prin dungi paralele vopsite. (din fr. zèbre)

zébră s. f. (circ.) Marcaj de traversare a străzii ◊ „Atenție la [...] semafoare și zebre!” R.l. 7 IV 74 p. 2. ◊ „Trec strada cu avânt pe zebră, la mijloc mă prinde stopul.” I.B. 11 IV 74 p. 1. ◊ „Zebre din metal. Zebrele, liniile și săgețile ce reglementează circulația pe străzi și șosele necesită din când în când o revopsire pentru a rămâne vizibile.” Sc. 28 XI 75 p. 5; v. și R.l. 29 VIII 79 p. 6 (din it. zebra (stradale), engl. zebra; în it. și în engl. pronunțarea este diferită de cea din română, deci cuv. a fost introdus pe calea scrisului; cf. germ. Zebrastreifen; DN, DEX – alt sens, DN3)

ZÉBRĂ ~e f. 1) Cal sălbatic african, având corpul acoperit cu păr de culoare albă, vărgat cu dungi negre sau brune. 2) Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene. /<fr. zèbre

zebru m. soiu de cal sălbatic din S. Africei, de forma catârului, a cărui piele albă sau gălbuie e vărgată cu dungi negre.

*zébră f., pl. e (cuv. din Congo, de unde vine și pg. it. engl. zebra, sp. cebra). Un fel de cal african sălbatic care are păru galben deschis vărgat cu negru și coada ca a măgaruluĭ. (Din el se trage calu arabic). – Și zébru (după fr. zèbre, m.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zebrá vb. ind. prez. 3 sg. zebreáză

zébră (ze-bră) s. f., g.-d. art. zébrei; pl. zébre

zébră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. zébrei; pl. zébre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ZEBRĂ rulotă special amenajată în care se instalează punctul de conducere al zborului pe un aerodrom, fiind colorată în roșu și alb (dungi sau pătrate).

Intrare: zebra
verb (VT201)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zebra
  • zebrare
  • zebrat
  • zebratu‑
  • zebrând
  • zebrându‑
singular plural
  • zebrea
  • zebrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zebrez
(să)
  • zebrez
  • zebram
  • zebrai
  • zebrasem
a II-a (tu)
  • zebrezi
(să)
  • zebrezi
  • zebrai
  • zebrași
  • zebraseși
a III-a (el, ea)
  • zebrea
(să)
  • zebreze
  • zebra
  • zebră
  • zebrase
plural I (noi)
  • zebrăm
(să)
  • zebrăm
  • zebram
  • zebrarăm
  • zebraserăm
  • zebrasem
a II-a (voi)
  • zebrați
(să)
  • zebrați
  • zebrați
  • zebrarăți
  • zebraserăți
  • zebraseți
a III-a (ei, ele)
  • zebrea
(să)
  • zebreze
  • zebrau
  • zebra
  • zebraseră
Intrare: zebră
  • silabație: ze-bră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zebră
  • zebra
plural
  • zebre
  • zebrele
genitiv-dativ singular
  • zebre
  • zebrei
plural
  • zebre
  • zebrelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zebru
  • zebrul
  • zebru‑
plural
  • zebri
  • zebrii
genitiv-dativ singular
  • zebru
  • zebrului
plural
  • zebri
  • zebrilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zebra

etimologie:

zebră zebru

  • 1. Nume generic dat speciilor de cai sălbatici africani cu blana vărgată cu benzi alternative, deschise și închise; animal care face parte din aceste specii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Marcaj de traversare a străzii pentru pietoni, constând din dungi paralele albe sau galbene.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Mic pește de recif și de acvariu, foarte vioi, cu multă mobilitate, cu dungi de un albastru metalic strălucitor pe fond argintiu sau, la mascul, auriu, originar din India.
    surse: MDN '00

etimologie: