ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. – Din tc. zerzevatci.

zarzavagiu sm [At: PR. DRAM. 257 / Pl: ~ii / E: tc zarzavatçi cf bg зарзаватчия] 1 Negustor de zarzavat Si: (tcî) baccevan, (reg) sârvian. 2 Grădinar care cultivă zarzavaturi.

zarzavagiu s.m. Negustor de zarzavaturi; grădinar care cultivă zarzavaturi. Nu știu... decît atît cît înțeleg din strigătele zarzavagiilor ce trec pe stradă (E. LOV.). • pl. -gii. /<tc. zarzavatçi.

ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. – Din tc. zerzevatçi.

ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. Pleca diminețile în piață și se plimba prin hală, pe la pescari și printre zarzavagii. SLAVICI, N. I 253.

ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. – Tc. zerzavatçi.

zarzavagiu s. m. 1991 (arg.) Persoană care se îndeletnicește cu schimbarea dolarilor v. zarzavat

ZARZAVAGIU ~i m. 1) Persoană care se ocupă cu creșterea legumelor; grădinar. 2) Vânzător de zarzavaturi. /<turc. zerzevatçi

zarzavagiu m. precupeț de legume. [Turc. ZARZAVATDJY].

zarzavagíŭ m. (turc. zarzavatcy). Cultivator saŭ vînzător de zarzavat. – Fem. -gĭoaĭcă, pl. e.

zarzavagiu s. m., art. zarzavagiul; pl. zarzavagii, art. zarzavagiii (desp. gi-ii)

zarzavagiu s. m., art. zarzavagiul; pl. zarzavagii, art. zarzavagiii (-gi-ii)

zarzavagiu s. m., art. zarzavagiul; pl. zarzavagii, art. zarzavagiii

ZARZAVAGIU s. (prin Ban.) sârvian, (turcism înv.) baccevan.

ZARZAVAGIU s. (prin Ban.) sîrvian, (turcism înv.) baccevan.

zarzavagiu, zarzavagii s. m. 1. hoț de mărunțișuri, găinar. 2. om naiv / credul.