zarzăr zarzar zarzăn zarzăl zărzălui

zarzăr

  • 1. Pom fructifer asemănător cu caisul, cu flori albe și cu fructe sferice mici, cu gust acrișor și cu sâmburii amari (Armeniaca vulgaris).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Crengile zarzărului porniră să se legene ușor, încărcate de flori, ca într-un vis. MIHALE, O. 354.
      surse: DLRLC
    • Îi arunc un zîmbet și copilul Ca un zarzăr a-nflorit sub cer. BENIUC, V. 59.
      surse: DLRLC
    • Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii, Și-a răsfirat crenguțele, ca spinii. TOPÎRCEANU, B. 5.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC regional

etimologie:

10 definiții

zárzăr sm [At: GENILIE, G. 186/19 / V: (reg) ~zan, ~zar1, ~ăl, ~ăn, ~zun, (înv) ~zer / Pl: ~i / E: drr zarzără] 1 Pom fructifer din familia rozaceelor, asemănător cu caisul, cu frunze lat-ovale, cu flori mici, albe, cu fructe sferice mici, de culoare galbenă-portocalie sau roșie pătată, cu gust dulce-acrișor și cu sâmburi amari Si: (reg) cais (1), piersic, piersic de vară, (reg) tinghirel, zărzălui, zordolini (Armeniaca vulgaris). 2 (Reg) Corcoduș (Prunus cerasifera)

zarzăr m. 1. cais cu miezul amar (Prunus armeniaca); 2. Tr. corcoduș (Prunus cerasifera). [Gr. mod. ZÉRZALON (din turc. ZERDALU, lit. prună galbenă)].

zárzăr m. (d. zarzără). Mold. Munt. est. Un pom rozaceŭ originar din Turchestan și Mongolia (prunus armentaca). Florile luĭ îs albe și apar în aintea [!] frunzelor. Poamele luĭ (niște drupe marĭ galbene) îs foarte gustoase și aŭ sîmburele amar. Trans. Corcoduș. – Și -zar (Mold.), -zăn (Olt.), -zăl (Gorj), zărzălúĭ (Meh.). V. cais.

zárzan sm vz zarzăr

zárzar1 sm vz zarzăr


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

zárzăr s. v. CORCODUȘ.

Intrare: zarzăr
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zarzăr zarzărul
plural zarzări zarzării
genitiv-dativ singular zarzăr zarzărului
plural zarzări zarzărilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zarzar zarzarul
plural zarzari zarzarii
genitiv-dativ singular zarzar zarzarului
plural zarzari zarzarilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zarzăn zarzănul
plural zarzăni zarzănii
genitiv-dativ singular zarzăn zarzănului
plural zarzăni zarzănilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zarzăl zarzălul
plural zarzăli zarzălii
genitiv-dativ singular zarzăl zarzălului
plural zarzăli zarzălilor
vocativ singular
plural
zărzălui substantiv masculin
substantiv masculin (M78) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zărzălui zărzăluiul
plural zărzălui zărzăluii
genitiv-dativ singular zărzălui zărzăluiului
plural zărzălui zărzăluilor
vocativ singular
plural

10 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ZÁRZĂR, zarzări, s. m. 1. Pom fructifer asemănător cu caisul, cu flori albe și cu fructe sferice mici, cu gust acrișor și cu sâmburi amari (Armeniaca vulgaris). 2. (Reg.) Corcoduș. – Din zarzără (derivat regresiv).

ZÁRZĂR, zarzări, s. m. 1. Pom fructifer asemănător cu caisul, cu flori albe și cu fructe sferice mici, cu gust acrișor și cu sâmburii amari (Armeniaca vulgaris). 2. (Reg.) Corcoduș. – Din zarzără (derivat regresiv).

ZÁRZĂR, zarzări, s. m. Pom fructifer asemănător cu caisul, ale cărui fructe sînt mici, cu gust acrișor și cu sîmburi amari (Armeniaca vulgaris); (regional) corcoduș. Crengile zarzărului porniră să se legene ușor, încărcate de flori, ca într-un vis. MIHALE, O. 354. Îi arunc un zîmbet și copilul Ca un zarzăr a-nflorit sub cer. BENIUC, V. 59. Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii, Și-a răsfirat crenguțele, ca spinii. TOPÎRCEANU, B. 5.

ZÁRZĂR, zarzări, s. m. 1. Pom fructifer asemănător cu caisul, cu fructele mici și cu sâmburii amari (Armeniaca vulgaris). 2. (Reg.) Corcoduș. – Din zarzără.

zárzăr s. m., pl. zárzări

zárzăr s. m., pl. zárzări

ZÁRZĂR s. v. corcoduș.

ZÁRZĂR ~i m. Pom fructifer asemănător cu caisul, dar cu fructe mai mici, puțin acre și cu sâmburi amari. /Din zarzără

zárzăn m. Olt. Zarzăr. Corcoduș.