12 definiții pentru zariște


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZÁRIȘTE, zariști, s. f. 1. Zare, orizont. 2. Luminiș în pădure. – Zare + suf. -iște.

ZÁRIȘTE, zariști, s. f. 1. Zare, orizont. 2. Luminiș în pădure. – Zare + suf. -iște.

zariște sf [At: POGOR, HENR. 228 / V: (rar) zăr~, (înv) zer~ / Pl: ~ti / E: zare + -iște] 1 (Pop) Orizont (1). 2 (Pop) Văzduh. 3 (Pop; fig) Margine (1). 4 (Reg) Poiană (1). 5 (Reg) Pădure rară. 6 (Înv; îf zeriște, rar zăriște) Ruină (1).

zariște s.f. 1 Zare, orizont. Pe zariștea de piscuri se înfipsese luna (VOIC.). ◊ Fig. O fată frumoasă e Mirajul din zariște (BLA.). ♦ Văzduh, cer. Pe ușa podului deschisă, se vedea zariște (AGÂR.). 2 Luminiș în pădure; poiană mică și luminoasă. • pl. -i. /zare + -iște.

ZÁRIȘTE, zariști, s. f. Zare, orizont. Din deal de fintmă se dezvelește din codru un tăpșan verde, de pe care privirile scapă în zariștea largă. VLAHUȚĂ, O. A. II 157. ◊ Fig. [Nepotul] împlinea... în învățătură ceea ce rîvnise Zaharia cu un pătrar de veac în urmă. De acolo numai putea să se deschidă încă o dată o zariște luminoasă și caldă. C. PETRESCU, R. DR. 245. A înțeles că, peste tot în viață, îi iese în cale o sabie de foc și că nu-i dat lui să ajungă la nici o zariște și la nici un liman. POPA, V. 309.

ZÁRIȘTE, zariști, s. f. 1. Zare, orizont. 2. Luminiș în pădure. – Din zare + suf. -iște.

ZÁRIȘTE ~i f. 1) Porțiune a cerului sau a globului terestru mărginită de linia orizontului; zare. 2) Loc deschis, fără copaci, într-o pădure; luminiș. /zare + suf. ~iște

záriște f. (d. zare). Let. Zare, orizont.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

záriște (pop., reg.) s. f., g.-d. art. záriștii; pl. záriști

záriște s. f., g.-d. art. záriștii; pl. záriști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZÁRIȘTE s. v. luminiș, orizont, poiană, zare.

zariște s. v. LUMINIȘ. ORIZONT. POIANĂ. ZARE.

Intrare: zariște
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zariște
  • zariștea
plural
  • zariști
  • zariștile
genitiv-dativ singular
  • zariști
  • zariștii
plural
  • zariști
  • zariștilor
vocativ singular
plural

zariște

  • 1. Porțiune a cerului sau a globului terestru mărginită de linia orizontului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: orizont zare 3 exemple
    exemple
    • Din deal de fîntînă se dezvelește din codru un tăpșan verde, de pe care privirile scapă în zariștea largă. VLAHUȚĂ, O. A. II 157.
      surse: DLRLC
    • figurat [Nepotul] împlinea... în învățătură ceea ce rîvnise Zaharia cu un pătrar de veac în urmă... De acolo numai putea să se deschidă încă o dată o zariște luminoasă și caldă. C. PETRESCU, R. DR. 245.
      surse: DLRLC
    • figurat A înțeles că, peste tot în viață, îi iese în cale o sabie de foc și că nu-i dat lui să ajungă la nici o zariște și la nici un liman. POPA, V. 309.
      surse: DLRLC
  • 2. Loc deschis, fără copaci, într-o pădure.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX sinonime: luminiș poiană

etimologie:

  • Zare + sufix -iște.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX