12 definiții pentru zarf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZARF, zarfuri, s. n. (Înv.) Suport metalic lucrat în filigran, pe care se punea felegeanul sau paharul cu ceai. – Din tc. zarf.

ZARF, zarfuri, s. n. (Înv.) Suport metalic lucrat în filigran, pe care se punea felegeanul sau paharul cu ceai. – Din tc. zarf.

zarf sn [At: (a. 1765) IORGA, S. D. VII, 223 / V: zalf / Pl: ~uri / E: tc zarf] (Înv) 1 Suport metalic lucrat în filigran, în care se punea felegeanul sau paharul de ceai. 2 (Îlav) În ~uri În relief. 3 Vas în formă de cupă.

zarf s.n. (înv.) Suport metalic lucrat în filigran, pe care se punea felegeanul sau paharul de ceai. Doi arnăuți aduc cafele în felegene cu zarfuri (ALECS.). • pl. -uri. /<tc. zarf.

ZARF, zarfuri, s. n. (Învechit și arhaizant) Suport făcut din filigran (mai ales de aur și de argint) pe care se așază felegeanul sau paharul de ceai. [Îi plăcea] să soarbă, ca pe o licoare prețioasă, o cafeluță dintr-un filigean cu zarf, puțintel mai mare decît jumătate din găoacea unui ou. SADOVEANU, O. I. 252 Doi arnăuți aduc cafele în felegene cu zarfuri. ALECSANDRI, T. 1337.

ZARF, zarfuri, s. n. (Înv. și arh.) Suport metalic lucrat în filigran, pe care se pune felegeanul sau paharul de ceai. – Tc. zarf.

ZARF ~uri n. înv. Suport de formă cilindrică, cu toartă, lucrat în filigran, în care se așaza paharul sau ceașca de cafea sau de ceai, ca să nu frigă degetele. /<turc. zarf

zarf n. suport din filigran la o ceașcă: doi arnăuți aduc cafele în felegene cu zarfuri AL. [Turc. ZARF].

zarf n., pl. urĭ (turc. ar. zarf; ngr. zárfi). Tas, suport de pahar de ceaĭ orĭ de felegean, de care să poțĭ apuca ca să nu te frigă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zarf (-furi), s. n. – Suport de metal al ceștilor de cafea. – Mr. zarfă. Tc. (arab.) zarf (Roesler 592; Șeineanu, II, 387; Lokotsch 2202; Ronzevalle 119), cf. ngr. ζάρφι, alb. zarfë, bg., ab. zarf.

Intrare: zarf
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zarf
  • zarful
  • zarfu‑
plural
  • zarfuri
  • zarfurile
genitiv-dativ singular
  • zarf
  • zarfului
plural
  • zarfuri
  • zarfurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zarf

  • 1. învechit Suport metalic lucrat în filigran (mai ales din aur și argint), pe care se punea felegeanul sau paharul cu ceai.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • [Îi plăcea] să soarbă, ca pe o licoare prețioasă, o cafeluță dintr-un filigean cu zarf, puțintel mai mare decît jumătate din găoacea unui ou. SADOVEANU, O. I. 252.
      surse: DLRLC
    • Doi arnăuți aduc cafele în felegene cu zarfuri. ALECSANDRI, T. 1337.
      surse: DLRLC
  • diferențiere Suport de formă cilindrică, cu toartă, lucrat în filigran, în care se așaza paharul sau ceașca de cafea sau de ceai, ca să nu frigă degetele.
    surse: NODEX

etimologie: