9 definiții pentru zămislitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂMISLITÓR, -OÁRE, zămislitori, -oare, adj. (Pop.) Care zămislește, care generează; creator. – Zămisli + suf. -tor.

zămislitor, ~oare [At: VOICULESCU, POEZII, I, 270 / Pl: ~i, ~oare / E: zămisli + -tor] 1 (Îrg; rar) a Care procreează. 2 sm (Bis) Dumnezeu.

zămislitor, -oare adj. (înv.,pop.) Care zămislește, care generează; creator. Orice intenție zămislitoare (BLA.). • pl. -ori, -oare. / zămisli + -tor.

ZĂMISLITÓR, -OÁRE, zămislitori, -oare, adj. (Înv. și reg.) Care zămislește, care generează; creator. – Zămisli + suf. -tor.

ZĂMISLITÓR, -OÁRE, zămislitori, -oare, adj. (învechit și arhaizant) Care zămislește, care generează; creator. Mulțumește-i vieții și mergi împreună cu ea... Și împreună cu ea fii alor tăi îndemn de luptă zămislitoare de alte fapte drepte, care clădesc întocmirea largă, înaltă, luminoasă a lumii. PAS, Z. I 11. Din poeziile dragostei nu respiră viața, ea însăși zămislitoare de viață, ci melancolie, durere și dorința de a muri. GHEREA, ST. CR. III 99.

ZĂMISLITÓR, -OÁRE, zămislitori, -oare, adj. (Înv. și arh.) Care zămislește; creator. – Din zămisli + suf. -(i)tor.

ZĂMISLITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) înv. Care zămislește; creator. /a zămisli + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zămislitór (pop.) adj. m., pl. zămislitóri; f. sg. și pl. zămislitoáre

zămislitór adj. m., pl. zămislitóri; f. sg. și pl. zămislitoáre

Intrare: zămislitor
zămislitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zămislitor
  • zămislitorul
  • zămislitoru‑
  • zămislitoare
  • zămislitoarea
plural
  • zămislitori
  • zămislitorii
  • zămislitoare
  • zămislitoarele
genitiv-dativ singular
  • zămislitor
  • zămislitorului
  • zămislitoare
  • zămislitoarei
plural
  • zămislitori
  • zămislitorilor
  • zămislitoare
  • zămislitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zămislitor

  • 1. popular Care zămislește, care generează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: creator, -oare attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mulțumește-i vieții și mergi împreună cu ea... Și împreună cu ea fii alor tăi îndemn de luptă zămislitoare de alte fapte drepte, care clădesc întocmirea largă, înaltă, luminoasă a lumii. PAS, Z. I 11.
      surse: DLRLC
    • Din poeziile dragostei nu respiră viața, ea însăși zămislitoare de viață, ci melancolie, durere și dorința de a muri. GHEREA, ST. CR. III 99.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Zămisli + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX