9 definiții pentru zălug


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂLÚG, zălugi, s. m. (Reg.) Lanț împletit din sârmă. – Et. nec.

ZĂLÚG, zălugi, s. m. (Reg.) Lanț împletit din sârmă. – Et. nec.

zălug sm [At: DL / Pl: ~ugi / E: zale + -ug] (Reg) Lanț împletit din metal.

zălug s.m. (reg.) Lanț împletit din sîrmă. • pl. -gi. /zale + -ug.

ZĂLÚG, zălugi, s. m. (Regional) Lanț împletit din sîrmă. Cu zălugi de sîrmă. PĂSCULESCU, L. P. 160.

ZĂLÚG, zălugi, s. m. (Reg.) Lanț împletit din sârmă.

zălud, -ă adj. (înv., pop.) 1 Care este smintit, țicnit, nebun; zăpăcit. ◊ (subst.) A afirmat că nu vrea să vorbească cu zăluzii. ♦ Care este scos din minți, înnebunit, tulburat, năucit. ◊ (subst.) Nu se putea baza pe el; se purta ca un zălud. 2 (cu sens atenuat) Care este naiv, nepriceput; ușuratic; tembel. Crîșmari zăluzi (SADOV.). 3 Care este prost. • pl. -uzi, -ude. /<sl. veche залоудъ; cf. bg. залуден, залудо „prost”.

zălúd și (vechĭ) za-, -ă adj. (vsl. *zaludŭ, d. ludŭ, prost; bg. zaluden, leneș, zaludno, în zadar; sîrb. zalud, în zadar, zaludan, leneș, zaludnik, om leneș. V. lud). Est. Cam nebun, zăpăcit, năuc. – În Suc. și zălúg (Șez. 33, 25).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zălúg (reg.) s. m., pl. zălúgi

Intrare: zălug
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zălug
  • zălugul
  • zălugu‑
plural
  • zălugi
  • zălugii
genitiv-dativ singular
  • zălug
  • zălugului
plural
  • zălugi
  • zălugilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zălug

  • 1. regional Lanț împletit din sârmă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cu zălugi de sîrmă. PĂSCULESCU, L. P. 160.
      surse: DLRLC

etimologie: