4 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂLÁR, (1) zălari, s. m., (2) zălare, s. n. 1. S. m. Meseriaș care face zale. 2. S. n. (Reg.) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră. – Za2 + suf. -ar.

zălar [At: LIUBA-IANA, M. 124 / V: zal~, (reg) zel~ / Pl: ~i / E: zale (pll lui za2) + -ar] (Reg) 1 sm Lanț de care se atârnă ceaunul de mămăligă. 2 sm Cujbă de care se leagă sau se atârnă zălarul (1). 3 sm (Reg) Za2 (1). 4-5 sm (Pop) Za2 (9-10). 6 sm (Reg) Meseriaș care face zale2 (2). 7 sn (Reg) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră.

zălar s.m., s.n. (reg.) 1 s.m. Meseriaș care face zale. 2 s.n. (pop.) Za. 3 s.n. Cîrlig de lemn de care se atîrnă lanțul la vatră. 4 s.n. Lanț de care se atîrnă ceaunul de mămăligă. • pl. m. -i, n. -e. și zelar s.n. /za2 + -ar.

ZĂLÁR, (1) zălari, s. m. (2) zălare, s. n. 1. S. m. Meseriaș care face zale. 2. S. n. (Reg.) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră. – Za2 + suf. -ar.

ZĂLÁR2, zălare, s. n. (Regional) Cîrlig de lemn de care se atîrnă lanțul la vatră.

ZĂLÁR1, zălari, s. m. Meseriaș care face zale.

ZĂLÁR1, zălare, s. n. (Reg.) Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră. – Din zale (pl. lui za) + suf. -ar.

ZĂLÁR2, zălari, s. m. Meseriaș care face zale. – Din zale (pl. lui za) + suf. -ar.

zălár n., pl. e (d. za, zale). P. P. Platoșă de zale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zălár2 (cârlig) (reg.) s. n., pl. zăláre

zălár1 (meseriaș) s. m. pl. zălári

zălár (cârlig) s. n., pl. zăláre

zălár (meseriaș) s. m., pl. zălári

Intrare: zălar
zălar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zălar (cârlig)
zălar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zălar
  • zălarul
  • zălaru‑
plural
  • zălare
  • zălarele
genitiv-dativ singular
  • zălar
  • zălarului
plural
  • zălare
  • zălarelor
vocativ singular
plural
Intrare: zălar (meseriaș)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zălar
  • zălarul
  • zălaru‑
plural
  • zălari
  • zălarii
genitiv-dativ singular
  • zălar
  • zălarului
plural
  • zălari
  • zălarilor
vocativ singular
  • zălarule
  • zălare
plural
  • zălarilor
Intrare: zălar (platoșă)
zălar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zălar
  • zălarul
  • zălaru‑
plural
  • zălare
  • zălarele
genitiv-dativ singular
  • zălar
  • zălarului
plural
  • zălare
  • zălarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zălar (cârlig)

  • 1. regional Cârlig de lemn de care se atârnă lanțul la vatră.
    surse: DEX '98 DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Za (1.) + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09 DLRM

zălar (meseriaș)

  • 1. Meseriaș care face zale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Za (1.) + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

zălar (platoșă)

  • 1. Platoșă de zale.
    surse: Scriban

etimologie:

  • za, zale
    surse: Scriban