11 definiții pentru ytriu
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
YTRIU s. n. Element chimic asemănător cu elementele din familia pământurilor rare. – Din fr. yttrium.
YTRIU s. n. Element chimic asemănător cu elementele din familia pământurilor rare. – Din fr. yttrium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de spall
- acțiuni
ytriu sns [At: ANTONESCU, D. / P: i-triu / V: (rar) ytrium / E: fr yttrium] (Chm) Element chimic cu caracter metalic, asemănător lantanidelor, de culoare albă-cenușie, relativ ușor, greu fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ytriu s.n. (chim.) Element chimic, metal tranzițional, cu proprietăți asemănătoare lantanidelor, care cristalizează în sistemul hexagonal și se găsește în natură sub formă de combinații, fiind folosit la construcția reactoarelor nucleare (Y). • /<fr. yttrium, engl. yttrium.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
YTRIU s.n. (Chim.) Element din familia pămînturilor rare. [Pron. -riu. / < fr. yttrium].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
YTRIU s. n. Element metalic, alb-cenușiu, ușor, greu fuzibil, folosit la elaborarea unor aliaje. (din fr. yttrium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ytrium sn vz ytriu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*yttriŭ n. Chim. Un corp simplu tetravalent cu o greutate atomică de 89. Descoperit la 1794. – Italieniĭ scriŭ ittrio.[1]
- Și itriu. — LauraGellner
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ytriu [pron. itrĭu] (desp. y-triu) s. n., art. ytriul; simb. Y
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Mada Puscas
- acțiuni
ytriu [triu pron. trĭu] (y-triu) s. n., art. ytriul; simb. Y
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ýtriu s. n. [-triu pron. -triu], art. ýtriul; simb. Y
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ÝTRIU (fr. {i}) s. n. Element chimic (Y; nr. at. 39, m. at. 88,91) din grupa a III-a a sistemului periodic, asemănător cu lantanidele. Metal de culoare albă-cenușie, este relativ ușor, greu fuzibil și este folosit la elaborarea unor aliaje. A fost descoperit de chimistul finlandez J.G. Gadolin, în 1794.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: y-triu
- pronunție: itrĭu
substantiv neutru (N56) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N56) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ytriusubstantiv neutru
- 1. Element chimic (metalic, alb-cenușiu, ușor, greu fuzibil), asemănător cu elementele din familia pământurilor rare, folosit la elaborarea unor aliaje. DEX '09 MDN '00
- comentariu Y DOOM 2
etimologie:
- yttrium DEX '09 MDN '00