10 definiții pentru xenomorfie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

XENOMORFÍE s. f. Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă decât cea obișnuită. – Din fr. xénomorphie.

XENOMORFÍE s. f. Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă decât cea obișnuită. – Din fr. xénomorphie.

xenomorfie sf [At: DP / Pl: ~ii / E: fr xénomorphie] Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decât cea obișnuită Si: alotriomorfism, xenomorfism.

xenomorfie s.f (mineral.) Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decît cea obișnuită, datorită mineralelor înconjurătoare, formate mai de timpuriu; xenomorfism. • pl. -ii. g.-d. -iei. /fr. xénomorphie; cf. gr. ξένος „străin”, μορφή „formă”.

XENOMORFÍE s.f. (Min.) Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decât cea obișnuită, datorită mineralelor înconjurătoare formate mai de timpuriu; xenomorfism. [Gen. -iei. / < fr. xénomorphie, cf. gr. xenos – străin, morphe – formă].

XENOMORFÍE s. f. Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decât cea obișnuită, datorită mineralelor înconjurătoare, formate mai de timpuriu; xenomorfism. (din fr. xénomorphie)

xeno- [At: IORDAN, L. R. A., 219 / V: xen- / E: fr xéno-, gr ξενο-, it xeno-] Element prim de compunere având semnificația 1 Străin. 2 Parazit. 3 Gazdă (8). 4 Ospitalitate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

xenomorfíe s. f., art. xenomorfía, g.-d. xenomorfíi, art. xenomorfíei

xenomorfíe s. f., art. xenomorfía, g.-d. xenomorfíi, art. xenomorfíei; pl. xenomorfíi

xenomorfíe s. f., art. xenomorfía, g.-d. xenomorfíi, art. xenomorfíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

XENO- „străin, parazit”. ◊ gr. xenos „străin, oaspete” > fr. xéno-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. xeno-.~autogamie (v. auto-, v. -gamie), s. f., polenizare încrucișată, care în anumite condiții nefavorabile se realizează prin autofertilizare; ~bioză (v. -bioză), s. f., viețuire în asociații străine sau în dauna unui alt organism vegetal sau animal; ~blast (v. -blast), s. n., cristal care se formează în șisturile cristaline, în altă formă cristalografică decît cea proprie; ~carpie (v. -carpie), s. f., formare a fructului ca rezultat al xenogamiei; ~fil (v. -fil1), s. m. și f., și adj., (persoană) care iubește pe străini; ~filie (v. -filie1), s. f., dragoste pentru tot ceea ce este străin; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care urăște pe străini; ~fobie (v. -fobie), s. f., fenomen de patologie socială constînd în teama și ostilitatea față de străini; ~gamie (v. -gamie), s. f., polenizare încrucișată între indivizii deosebiți ai aceleiași specii; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre un organism) care este derivat din strămoși diferiți; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de apariție a unor urmași neasemănători în cadrul aceleiași specii vegetale sau animale; ~glosie (v. -glosie), s. f., fenomen constatat la mediumurile care în timpul somnului hipnotic vorbesc limbi necunoscute de ei; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu de tipar pentru imagini, unde se folosește fenomenul de fotoconductibilitate; ~lit (v. -lit1), s. n., fragment de piatră străin de roca în care se găsește; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază relațiile dintre gazdă și stadiile ontologice ale unui parazit specific; ~man (v. -man1), s. m. și f., persoană care are o preferință deosebită pentru tot ce este străin; ~manie (v. -manie), s. f., pasiune exagerată pentru tot ceea ce e străin; ~mixie (v. -mixie1), s. f., unire a doi gameți produși de indivizi care aparțin unor linii sau populații diferite; ~morf (v. -morf), adj., (despre minerale) care prezintă xenomorfie; ~morfie (v. -morfie), s. f., proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă decît cea obișnuită; sin. xenomorfism; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., fenomen de regenerare a unui organ vegetal sub altă formă; ~patie (v. -patie), s. f., manifestare patologică în care bolnavul crede că se acționează asupra lui de la distanță prin hipnoză, sugestie, etc.; ~plastic (v. -plastic), adj., (despre grefaje) executat pe diferite portaltoiuri.

Intrare: xenomorfie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • xenomorfie
  • xenomorfia
plural
genitiv-dativ singular
  • xenomorfii
  • xenomorfiei
plural
vocativ singular
plural

xenomorfie

  • 1. mineralogie; minerit Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă cristalografică decât cea obișnuită, datorită mineralelor înconjurătoare formate mai de timpuriu.
    surse: DEX '09 DN DETS sinonime: xenomorfism

etimologie: