10 definiții pentru walhalla
Explicative DEX
WALHALLA s. f. (în mitologia germanică și scandinavă) Lăcașul zeilor unde erau găzduiți eroii căzuți pe câmpul de luptă. – Din germ. Walhalla.
walhalla sfs [At: ȘĂINEANU, D. U. / P: valhala / E: ger Walhalla] Locașul zeilor și al eroilor în mitologia germanică și scandinavică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
walhalla s.f. (în mit. nordică; și nm. pr.) Lăcașul zeului Odin și al walkiriilor, unde se odihnesc după moarte eroii căzuți în luptă. • /<germ. Walhalla.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
WALHALLA s. f. (În mitologia germanică și scandinavă) Locașul zeilor și al eroilor. – Din germ. Walhalla.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
WALHALLA s.f. (În mitologia germanică și scandinavă) Locașul zeilor și al eroilor. [< germ. Walhalla].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
WALHALLA f. (în mitologia germanică și scandinavă) Locaș al zeilor și al eroilor. /< germ. Walhalla
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Walhalla f. in mitologia scandinavă: palatul lui Odin, în care râsboinicii morți pe câmpul de bătaie iși petrec timpul in oaspețe, sorbind miedul ce le toarnă Walkiriile: un cânt de Walhalla EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
WALHALA s. f. (mit. germ. și scand.) locașul zeilor și al eroilor. (< germ. Walhalla)[1]
- Celelalte surse, susținute și de etimologie, indică forma cu doi de l (walhalla), prin urmare considerăm greșită forma walhala. — gall
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
walhalla s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
Walhalla, palatul ceresc al lui Odin din mitologia scandinavă, unde se bucurau de fericire eroii căzuți pe câmpul de luptă.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F159) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
walhallasubstantiv feminin
- 1. (În mitologia germanică și scandinavă) Lăcașul zeilor unde erau găzduiți eroii căzuți pe câmpul de luptă. DEX '09 DN
etimologie:
- Walhalla DEX '09 DEX '98 DN