9 definiții pentru volută


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOLÚTĂ, volute, s. f. (Arhit.) Ornament în formă de spirală, folosit la capitelurile coloanelor ionice, corintice și compozite; p. gener. ornament în spirală. – Din fr. volute, it. voluta.

VOLÚTĂ, volute, s. f. (Arhit.) Ornament în formă de spirală, folosit la capitelurile coloanelor ionice, corintice și compozite; p. gener. ornament în spirală. – Din fr. volute, it. voluta.

volu sf [At: PROT. – POP., N. D / Pl: ~te / E: fr volute, it voluta] 1 (Aht) Ornament în formă de spirală, folosit la capitelurile coloanelor ionice, corintice și compozite. 2 (Arh; pex) Ornament în spirală. 3 (Fig) Ceea ce este în formă de spirală.

VOLÚTĂ, volute, s. f. Ornament în formă de spirală, folosit mai ales la capitelurile coloanelor ionice; orice fel de ornament de această formă. Vase de ceramică ornamentate cu volute.Fig. Își contempla acum volutele de fum, scuturîndu-și fruntea bombată sub cîrlionții părului. C. PETRESCU, O. P. I 124.

VOLÚTĂ s.f. (Arhit.) Ornament în formă de spirală, folosit mai ales la decorarea capitelului unei coloane, a unei console etc. în stilul ionic. [< fr. volute, it. voluta, cf. lat. volutus – întors].

VOLÚTĂ s. f. 1. ornament în formă de spirală, folosit la decorarea capitelului unei coloane, a unei console etc. în stilul ionic. 2. (fig.) răsucire, spirală (a gândirii). (< fr. volute, it. voluta)

VOLÚTĂ ~e f. (în antichitate) Ornament arhitectonic în formă de spirală (executat la capitelurile coloanelor). /<fr. volute, it. voluta

*volútă f., pl. e (lat. volúta. V. voltă și boltă). Arh. Ornament învălătucit (ca la capitelele columnelor ionice).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

volútă s. f., g.-d. art. volútei; pl. volúte

Intrare: volută
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • volu
  • voluta
plural
  • volute
  • volutele
genitiv-dativ singular
  • volute
  • volutei
plural
  • volute
  • volutelor
vocativ singular
plural

volută

  • 1. arhitectură Ornament în formă de spirală, folosit la capitelurile coloanelor ionice, corintice și compozite.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Vase de ceramică ornamentate cu volute.
      surse: DLRLC
    • figurat Își contempla acum volutele de fum, scuturîndu-și fruntea bombată sub cîrlionții părului. C. PETRESCU, O. P. I 124.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Răsucire, spirală (a gândirii).
    surse: MDN '00

etimologie: