3 intrări
16 definiții

Explicative DEX

VOCIFERANT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociferant.

vociferant, ~ă smf, a [At: DEMETRESCU, O. 208 / Pl: ~nți, ~e / E: fr vociférant] 1-2 (Rar) (Persoană) care vociferează (1) Si: (rar) vociferator.

vociferant, -ă adj., s.m., s.f. (Persoană) care vociferează; scandalagiu. • pl. -ți, -te. /<fr. vociférant.

VOCIFERANT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar.) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociférant.

VOCIFERANT, vociferanți, s. m. (Rar) Persoană care vociferează; scandalagiu. Guvernanții noștri și-au făcut obiceiul de a ține în simbrie cete de demagogi, scribi și vociferanți, care să fie oarecum regulatorii opiniei publice. DEMETRESCU, O. 208.

VOCIFERANT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care vociferează; vociferator; scandalagiu. [Cf. fr. vociférant].

VOCIFERANT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care vociferează. (< fr. vociferant)

VOCIFERANT ~ți m. rar Persoană care vociferează, care răcnește. /<fr. vociférant

Ortografice DOOM

vociferant (rar) s. m., pl. vociferanți

vociferantă (rar) s. f., g.-d. art. vociferantei; pl. vociferante

vociferant (rar) s. m., pl. vociferanți

vociferantă (rar) s. f., g.-d. art. vociferantei; pl. vociferante

vociferant s. m., pl. vociferanți

vociferantă s. f., pl. vociferante

Sinonime

VOCIFERANT adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

vociferant adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Intrare: vociferant (adj.)
vociferant2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vociferant
  • vociferantul
  • vociferantu‑
  • vociferantă
  • vociferanta
plural
  • vociferanți
  • vociferanții
  • vociferante
  • vociferantele
genitiv-dativ singular
  • vociferant
  • vociferantului
  • vociferante
  • vociferantei
plural
  • vociferanți
  • vociferanților
  • vociferante
  • vociferantelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: vociferant (persoană)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vociferant
  • vociferantul
  • vociferantu‑
plural
  • vociferanți
  • vociferanții
genitiv-dativ singular
  • vociferant
  • vociferantului
plural
  • vociferanți
  • vociferanților
vocativ singular
  • vociferantule
  • vociferante
plural
  • vociferanților
Intrare: vociferantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vociferantă
  • vociferanta
plural
  • vociferante
  • vociferantele
genitiv-dativ singular
  • vociferante
  • vociferantei
plural
  • vociferante
  • vociferantelor
vocativ singular
  • vociferantă
  • vociferanto
plural
  • vociferantelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vociferant, vociferanțisubstantiv masculin
vociferant, vociferantăadjectiv
vociferantă, vociferantesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.