11 definiții pentru vizitator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIZITATÓR, -OÁRE, vizitatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care vizitează o localitate, un muzeu, o expoziție etc. 2. (Rar) Persoană care face cuiva o vizită. – Vizita + suf. -tor.

VIZITATÓR, -OÁRE, vizitatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care vizitează o localitate, un muzeu, o expoziție etc. 2. (Rar) Persoană care face cuiva o vizită. – Vizita + suf. -tor.

VIZITATÓR, -OÁRE, vizitatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care vizitează un muzeu, o expoziție etc. Astăzi majoritatea vizitatorilor pe care-i primesc [muzeele] sînt muncitori, țărani muncitori, funcționari, ostași, elevi și studenți. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 382, 2/4. Toate lucrurile acestea se arată astăzi vizitatorilor cu ample explicațiuni. SAHIA, U.R.S.S. 48. 2. (Rar) Persoană care face o vizită cuiva. Vizitatorii părăsiră loja, își căutară locurile. DUMITRIU, N. 143.

VIZITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face o vizită cuiva; cel care vizitează ceva. [Cf. fr. visiteur].

VIZITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care vizitează (3) ceva. ◊ musafir. (< vizita + -tor)

VIZITATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care vizitează ceva sau pe cineva. /a vizita + suf. ~tor

*vizitatór, -oáre s. (d. a vizita; lat. visitator). Acela care vizitează de plăcere o localitate, un local: vizitatoriĭ Sinaiĭ, aĭ unuĭ muzeŭ. Musafir.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vizitatór s. m., pl. vizitatóri

vizitatór s. m., pl. vizitatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIZITATÓR s. v. invitat, musafir, oaspete.

vizitator s. v. INVITAT. MUSAFIR. OASPETE.

Intrare: vizitator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vizitator
  • vizitatorul
  • vizitatoru‑
plural
  • vizitatori
  • vizitatorii
genitiv-dativ singular
  • vizitator
  • vizitatorului
plural
  • vizitatori
  • vizitatorilor
vocativ singular
  • vizitatorule
plural
  • vizitatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vizitator, -oare vizitatoare vizitator

  • 1. Persoană care vizitează o localitate, un muzeu, o expoziție etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Astăzi majoritatea vizitatorilor pe care-i primesc [muzeele] sînt muncitori, țărani muncitori, funcționari, ostași, elevi și studenți. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 382, 2/4.
      surse: DLRLC
    • Toate lucrurile acestea se arată astăzi vizitatorilor cu ample explicațiuni. SAHIA, U.R.S.S. 48.
      surse: DLRLC
  • 2. rar Persoană care face cuiva o vizită.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 sinonime: invitat, -ă musafir, -ă musafir, -ă oaspete un exemplu
    exemple
    • Vizitatorii părăsiră loja, își căutară locurile. DUMITRIU, N. 143.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Vizita + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN