16 definiții pentru vivisecție vivisecțiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIVISÉCȚIE, vivisecții, s. f. Disecare a unui animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic). [Var.: vivisecțiúne s. f.] – Din fr. vivisection.

VIVISÉCȚIE, vivisecții, s. f. Disecare a unui animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic). [Var.: vivisecțiúne s. f.] – Din fr. vivisection.

vivisecție sf [At: CONTA, O. F, 44 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr vivisection, ger Vivisektion] 1 Disecare a unui animal viu, în scopuri științifice Si: vivisecționare. 2 (Fig) Analiză minuțioasă.

vivisecție s.f. Disecție a unui animal viu în scopuri științifice. ◊ Fig. Analiză minuțioasă a unei opere literare, a unui fenomen social etc. • pl. -ii. g.-d. -iei. și (înv.) vivisecțiune s.f. /<fr. vivisection; cf. lat. vīvus „viu”, sectĭo, -onis „tăiere”.

VIVISÉCȚIE, vivisecții, s. f. Disecție făcută pe un animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic). – Variantă: (învechit) vivisecțiúne (CARAGIALE, N. F. 96) s. f.

VIVISÉCȚIE s.f. Disecție, operație, experiență făcută pe un animal viu în scopuri științifice. [Gen. -iei, var. vivisecțiune s.f. / fr. vivisection, cf. lat. vivus – viu, sectio – tăiere].

VIVISÉCȚIE s. f. disecție, experiență pe un animal viu în scopuri științifice. (< fr. vivisection)

VIVISÉCȚIE ~i f. Intervenție chirurgicală făcută pe un animal viu, în scopuri experimentale. [G.-D. vivisecției] /<fr. vivisection

VIVISECȚIÚNE s. f. v. vivisecție.

VIVISECȚIÚNE s. f. v. vivisecție.

VIVISECȚIÚNE s. f. v. vivisecție.

vivisecțiune sf vz vivisecție

vivisecțiune s.f. v. vivisecție.

VIVISECȚIÚNE s.f. v. vivisecție.

vivisecțiune f. disecarea animalelor vii spre a face experiențe științifice.

*vivisecțiúne f. (d. lat vivus, viŭ, și secțiune, tăĭere). Disecarea animalelor viĭ p. studiu unor fenomene fiziologice: omuluĭ civilizat îĭ repugnă vivisecțiunea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vivisécție (-ți-e) s. f., art. vivisécția (-ți-a), g.-d. art. vivisécției; pl. vivisécții, art. vivisécțiile (-ți-i-)

vivisécție s. f. (sil. -ți-e), art. vivisécția (sil. -ți-a), g.-d. art. vivisécției; pl. vivisécții, art. vivisécțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: vivisecție
vivisecție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vivisecție
  • vivisecția
plural
  • vivisecții
  • vivisecțiile
genitiv-dativ singular
  • vivisecții
  • vivisecției
plural
  • vivisecții
  • vivisecțiilor
vocativ singular
plural
vivisecțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vivisecțiune
  • vivisecțiunea
plural
  • vivisecțiuni
  • vivisecțiunile
genitiv-dativ singular
  • vivisecțiuni
  • vivisecțiunii
plural
  • vivisecțiuni
  • vivisecțiunilor
vocativ singular
plural

vivisecție vivisecțiune

  • 1. Disecare a unui animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: