13 definiții pentru vitraliu vitrai


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VITRÁLIU, vitralii, s. n. Panou decorativ din plăci de sticlă colorată sau pictată în culori de smalț, montate în armătură de plumb, folosită la ferestre. [Var.: vitrái s. n.] – Din fr. vitrail.

VITRÁLIU, vitralii, s. n. Fereastră alcătuită din bucăți de sticlă colorate sau pictate, montate într-o rețea de rame metalice. [Var.: vitrái s. n.] – Din fr. vitrail.

VITRÁLIU, vitralii și (rar) vitraliuri, s. n. Fereastră decorativă alcătuită din bucăți de sticlă colorate sau pictate, montate într-o rețea de baghete metalice. E o clădire foarte frumoasă... cu decorațiuni de mozaic și vitralii. C. PETRESCU, Î. I 14. În pădure... soarele s-a deschis deodată în lumini paralele printre vîrfuri ca într-un vitraliu. id. ib. II 35.

VITRÁLIU s.n. Fereastră mare cu mai multe despărțituri, mărginite cu rame metalice, cu geamurile colorate sau pictate în culori diferite. [Pron. -liu, var. vitrai, vitrou s.n. / < fr. vitrail].

VITRÁLIU s. n. fereastră mare cu mai multe despărțituri, mărginite cu rame metalice, cu geamurile colorate sau pictate în culori de smalț diferite. (< fr. vitrail)

VITRÁLIU ~i n. 1) Panou decorativ constând din bucăți de sticlă colorate sau pictate, montate într-un cadru de metal. 2) Tehnica executării unor astfel de panouri. [Sil. vi-tra-liu] /<fr. vitrail

vitraliu n. fereastră cu geamurile ornate cu picturi: vitraliile unei catedrale (= fr. vitrail).

VITRÁI s. n. v. vitraliu.

VITRÁI s.n. v. vitraliu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vitráliu (vi-tra-) [liu pron. liu] s. n., art. vitráliul; pl. vitrálii, art. vitráliile (-li-i-)

vitráliu s. n. (sil. -tra-) [-liu pron. -liu], art. vitráliul; pl. vitrálii, art. vitráliile (sil. -li-i-)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

vitráliu, vitralii s. n. Panou decorativ din bucăți de sticlă colorată diferit, montate în armături de plumb, folosit la ferestrele bisericilor, având o compoziție decorativă (geometrică, florală etc.) sau o imagine cu caracter iconografic. Este cunoscut încă din antichitate și a înflorit în cadrul stilului gotic. – Din fr. vitrail.

Intrare: vitraliu
  • silabație: vi-tra-liu
  • pronunție: vitralĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vitraliu
  • vitraliul
  • vitraliu‑
plural
  • vitralii
  • vitraliile
genitiv-dativ singular
  • vitraliu
  • vitraliului
plural
  • vitralii
  • vitraliilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vitrai
  • vitraiul
  • vitraiu‑
plural
  • vitraiuri
  • vitraiurile
genitiv-dativ singular
  • vitrai
  • vitraiului
plural
  • vitraiuri
  • vitraiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vitraliu vitrai

  • 1. Panou decorativ din plăci de sticlă colorată sau pictată în culori de smalț, montate în armătură de plumb, folosită la ferestre.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • E o clădire foarte frumoasă... cu decorațiuni de mozaic și vitralii. C. PETRESCU, Î. I 14.
      surse: DLRLC
    • În pădure... soarele s-a deschis deodată în lumini paralele printre vîrfuri ca într-un vitraliu. C. PETRESCU, Î. II 35.
      surse: DLRLC
  • 2. Tehnica executării unor astfel de panouri.
    surse: NODEX

etimologie: