16 definiții pentru viscozitate vâscozitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VISCOZITÁTE, viscozități, s. f. însușirea unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere; (concr.) substanță vâscoasă. [Var.: vâscozitáte s. f.] – Din fr. viscosité.

viscozitate sf [At: COSTINESCU / V: vâs~ / Pl: ~tăți / E: fr viscosité] 1 Însușire a unui fluid de a opune o anumită rezistență la curgere. 2 (Ccr) Substanță vâscoasă. 3 (Fiz) Mărime care determină valoarea frecării interioare a unui fluid. 4 (Fiz; îs) ~ dinamică Mărime egală cu raportul dintre rezistența la deplasare întâmpinată de un fluid pe o arie egală cu unitatea și gradientul vitezei într-o direcție normală pe cea a deplasării. 5 (Fiz; îs) ~ cinematică Mărime egală cu raportul dintre viscozitatea dinamică a unui fluid și densitatea lui. 6 (Fiz; îs) ~ electrică (sau magnetică) Fenomenul de rămânere în urmă a variației polarizației electrice a unui dielectric (sau a magnetizației unui material magnetizabil) față de variația intensității câmpului electric (sau magnetic) inductor.

VISCOZITÁTE, viscozități, s. f. Însușirea unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere; (concr.) substanță vâscoasă. [Var.: vâscozitáte s. f.] – Din fr. viscosité.

VISCOZITÁTE, viscozități, s. f. (Și în forma vîscozitate) 1. Faptul de a fi vîscos; fenomenul frecării interioare a moleculelor unui fluid care curge. 2. Proprietate a unui fluid de a prezenta fenomenul viscozității (1); mărime care determină valoarea frecării interioare a unui fluid. ♦ (Concretizat) Substanță vîscoasă. Numai cu prezența aceasta, a gîndacilor hidoși... nu se putea deprinde... Se temea... să nu strivească vreunul sub talpă, oribil, cu o pocnitură împroșcînd de sub teasc viscozitatea albă. C. PETRESCU, C. V. 45. – Variantă: vîscozitáte s. f.

VISCOZITÁTE s.f. Faptul de a fi vâscos; (concr.) materie vâscoasă; (fiz.) rezistența la curgere a unui fluid datorită frecării interioare. [Var. vâscozitate s.f. / cf. fr. viscosité].

VISCOZITÁTE s. f. proprietate a unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere; substanță vâscoasă. (< fr. viscosité)

VISCOZITÁTE ~ăți f. 1) Proprietate a fluidelor de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere, datorită frecării interioare. 2) Stare a unei substanțe vâscoase. 3) Substanță vâscoasă. [G.-D. viscozității] /<fr. viscosité

VÂSCOZITÁTE s. f. v. viscozitate.

VÂSCOZITÁTE s. f. v. viscozitate.

vâscozitate sf vz viscozitate

VÎSCOZITÁTE s. f. v. viscozitate.

VÂSCOZITÁTE s.f. v. viscozitate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

viscozitáte s. f., g.-d. art. viscozitắții; pl. viscozitắți

viscozitáte s. f., g.-d. art. viscozității; pl. viscozități

vâscozitáte s. f., g. -d. art. vâscozității

Intrare: viscozitate
viscozitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viscozitate
  • viscozitatea
plural
  • viscozități
  • viscozitățile
genitiv-dativ singular
  • viscozități
  • viscozității
plural
  • viscozități
  • viscozităților
vocativ singular
plural
vâscozitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâscozitate
  • vâscozitatea
plural
  • vâscozități
  • vâscozitățile
genitiv-dativ singular
  • vâscozități
  • vâscozității
plural
  • vâscozități
  • vâscozităților
vocativ singular
plural

viscozitate vâscozitate

  • 1. Însușirea unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistență la curgere.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • diferențiere Fenomenul frecării interioare a moleculelor unui fluid care curge.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Mărime care determină valoarea frecării interioare a unui fluid.
      surse: DLRLC
    • 1.2. concretizat Substanță vâscoasă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Numai cu prezența aceasta, a gîndacilor hidoși... nu se putea deprinde... Se temea... să nu strivească vreunul sub talpă, oribil, cu o pocnitură împroșcînd de sub teasc vîscozitatea albă. C. PETRESCU, C. V. 45.
        surse: DLRLC

etimologie: