11 definiții pentru vinicol


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VINÍCOL, -Ă, vinicoli, -e, adj. Privitor la vii și la producția vinului, care aparține viilor și producției de vinuri. – Din fr. vinicole, it. vinicolo.

VINÍCOL, -Ă, vinicoli, -e, adj. Privitor la vii și la producția vinului, care aparține viilor și producției de vinuri. – Din fr. vinicole, it. vinicolo.

vinicol, a [At: COLUMNA, VII, 23 / A și: (înv) ~col / Pl: ~i, ~e / E: fr vinicole, it vinicolo] 1 Referitor vinicultură (1). 2 (Înv; d. regiuni, țări) Viticol (2).

VINÍCOL, -Ă, vinicoli, -e, adj. Care se referă la vii și la producția vinului.

VINÍCOL, -Ă adj. Referitor la vii și la producția vinului. [< fr. vinicole, cf. lat. vinum – vin, colere – a cultiva].

VINÍCOL, -Ă adj. referitor la vii și la producerea vinului. (< fr. vinicole, it. vinicolo)

VINÍCOL ~ă (~i, ~e) Care ține de cultura viței de vie. 2) Care produce vin; viticol. Industrie ~ă. /<fr. vinicole

vinicol a. ce ține de cultura viei, de producțiunea vinului: industrie vinicolă.

*vinícol, -ă adj. (d. lat. vinum, vin, și -col ca’n agri-col). Producător de vin saŭ relativ la producțiunea vinuluĭ: țară, societate vinicolă. V. viticol.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vinícol adj. m., pl. vinícoli; f. vinícolă, pl. vinícole

vinícol adj. m., pl. vinícoli; f. sg. vinícolă, pl. vinícole


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

VINI- „vin, vie”. ◊ L. vinum „vin” > fr. vini-, it. id., engl. id. > rom. vini-.~col (v. -col1), adj., referitor la vii și la producția vinului; ~color (v. -color), adj., de culoarea purpurie a vinului; ~cultură (v. -cultură), s. f., viticultură*; ~fer (v. -fer), adj., care produce vin.

Intrare: vinicol
vinicol adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vinicol
  • vinicolul
  • vinicolu‑
  • vinicolă
  • vinicola
plural
  • vinicoli
  • vinicolii
  • vinicole
  • vinicolele
genitiv-dativ singular
  • vinicol
  • vinicolului
  • vinicole
  • vinicolei
plural
  • vinicoli
  • vinicolilor
  • vinicole
  • vinicolelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vinicol

  • 1. Privitor la vii și la producția vinului, care aparține viilor și producției de vinuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: