15 definiții pentru veghere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEGHERE, vegheri, s. f. Acțiunea de a veghea; veghe, pază, strajă. – V. veghea.

VEGHERE, vegheri, s. f. Acțiunea de a veghea; veghe, pază, strajă. – V. veghea.

veghere sf [At: AMIRAS, LET. III, 161/36 / V: (înv) vig~ / Pl: ~ri / E: veghea] 1 (Rar; și, înv, în construcții cu verbele „a sta”, „a ședea”, de care se leagă prin pp „în”, „la”) Veghe (1). 2 (Înv) Avertizare (2). 3 (Înv) Învățătură de minte. 4 (Îvr; îs) Bună ~ Evlavie (2). 5-6 Veghe (8-9). 7 (Nob; îs) Lampă de ~ Lampă de veghe (10). 8 Veghe (11). 9 (Rar; lpl) Eforturi (1). 10 Atenție susținută. 11 Preocupare (pentru ...).

veghere s.f. 1 Faptul de a veghea; veghe, vegheat. 2 Pază, strajă. • pl. -i. /v. veghea.

VEGHERE, vegheri, s. f. Acțiunea de a veghea; veghe (1). Topită de veghere bunica toarce, toarce, Cu mințile p-aiurea, cătînd la foc pierdută. IOSIF, PATR. 11. Fețișoara ei palidă de veghere. EMINESCU, N. 59. S-au dus zilele babei și nopțile vegherii. ALECSANDRI, P. A. 117. ◊ Fig. Strașnica veghere-a vremii cu nimic n-o amăgești. După anii duși în neguri nu te mai uita cu jale. VLAHUȚĂ, O. A. I 34. ♦ (Rar) Pază, strajă; veghe (2). Dar cît va bate inima-n mine, Eu în veghere la luptă-oi sta. ALECSANDRI, P. A. 99.

veghere f. 1. acțiunea de a veghia; 2. starea celui ce veghiază; 3. fig. mare atențiune; 4. pl. silință mare și îndelungă la studii, la o producțiune a minții.

veghére f. Acțiunea de a veghea, de a nu dormi: nopțĭ de veghere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

veghere s. f., g.-d. art. vegherii; pl. vegheri

veghere s. f., g.-d. art. vegherii; pl. vegheri

veghere s. f., g.-d. art. vegherii; pl. vegheri

veghez, -ghiază 3, -gheze 3 conj., -ghiam 1 imp., -ghere inf. s., -ghetor adj. v.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VEGHERE s. v. atenție, băgare de seamă, circumspecție, grijă, luare-aminte, nesomn, precauție, prevedere, prudență, trezie, veghe.

VEGHERE s. 1. v. păzire. 2. v. pază.

VEGHERE s. 1. păzire, străjuire, supraveghere. (~ porților cetății.) 2. pază, strajă, străjuire, supraveghere, veghe, (rar) păzit, priveghi, (înv. și pop.) priveghere, (reg.) păzeală, (înv.) nazirie, păzire. (Serviciul de ~.)

veghere s. v. ATENȚIE. BĂGARE DE SEAMĂ. CIRCUMSPECȚIE. GRIJĂ. LUARE-AMINTE. NESOMN. PRECAUȚIE. PREVEDERE. PRUDENȚĂ. TREZIE. VEGHE.

Intrare: veghere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • veghere
  • vegherea
plural
  • vegheri
  • vegherile
genitiv-dativ singular
  • vegheri
  • vegherii
plural
  • vegheri
  • vegherilor
vocativ singular
plural
vighere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

veghere, vegherisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a veghea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Topită de veghere bunica toarce, toarce, Cu mințile p-aiurea, cătînd la foc pierdută. IOSIF, PATR. 11. DLRLC
    • format_quote Fețișoara ei palidă de veghere. EMINESCU, N. 59. DLRLC
    • format_quote S-au dus zilele babei și nopțile vegherii. ALECSANDRI, P. A. 117. DLRLC
    • format_quote figurat Strașnica veghere-a vremii cu nimic n-o amăgești. După anii duși în neguri nu te mai uita cu jale. VLAHUȚĂ, O. A. I 34. DLRLC
    • format_quote Dar cît va bate inima-n mine, Eu în veghere la luptă-oi sta. ALECSANDRI, P. A. 99. DLRLC
etimologie:
  • vezi veghea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.