7 definiții pentru vibratoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vibratoriu, ~ie a [At: MARIN, F. 25/10 / Pl: ~ii / E: fr vibratoire] 1 Care este caracteristic vibrației (1). 2 (D. mișcare) Care este alcătuită din vibrații (1). 3 Care se bazează pe vibrații (1). 4 (D. corpuri, obiecte, părți ale lor) Vibrant (1). 5 (Fig; d. sentimente, manifestări etc. ale oamenilor) Vibrant (8).

vibratoriu, -ie adj. 1 Care este propriu, caracteristic, specific vibrației. ♦ (despre mișcare) Care este alcătuită din vibrații. 2 (despre corpuri, părți ale lor etc.) Care vibrează; vibrator. 3 Fig. (despre sentimente, manifestări etc. ale oamenilor) Care exprimă, trădează sau produce o emoție puternică; care se manifestă sau este exprimat cu putere. O modificare în bine sau în rău a stării lui vibratorii (MACED.). • pl. -ii. /<fr. vibratoire.

VIBRATÓRIU, -IE adj. Vibrator. [Cf. fr. vibratoire, lat. vibratorius].

VIBRATÓRIU, -IE adj. vibrator. (< fr. vibratoire, lat. vibratorius)

vibratoriu a. care se compune dintr’o serie de vibrațiuni: mișcare vibratorie.

*vibratóriŭ, -ie adj. (d. a vibra; fr. -toire). Compus din vibrațiunĭ: mișcare vibratorie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vibratóriu adj. m., f. vibratórie; pl. m. și f. vibratórii

Intrare: vibratoriu
vibratoriu adjectiv
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vibratoriu
  • vibratoriul
  • vibratoriu‑
  • vibratorie
  • vibratoria
plural
  • vibratorii
  • vibratoriii
  • vibratorii
  • vibratoriile
genitiv-dativ singular
  • vibratoriu
  • vibratoriului
  • vibratorii
  • vibratoriei
plural
  • vibratorii
  • vibratoriilor
  • vibratorii
  • vibratoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)